1 Îndrăznește cineva dintre voi, pâră având împotriva altuia, să se judece înaintea nedrepților și nu înaintea sfinților?
2 Sau nu știți că sfinții vor judecà lumea? Și dacă lumea este judecată între voi, sunteți voi oare nevrednici de-a face judecăți foarte neînsemnate?
3 Nu știți că vom judecà îngeri? Necum cele trebuincioase vieții!
4 Deci dacă aveți judecăți pentru cele trebuincioase vieții, pe cei care sunt desprețuiți în biserica voastră, pe aceștia îi puneți judecători?
5 Spre ruși- nea voastră zic. Astfel nu este între voi nici un intelept, care va puteà hotărî între fratele său?
6 Dar frate cu frate se judecă, și aceasta înaintea necredincioșilor!
7 Însfârșit acum este o cădere pentru voi, că aveți judecăți unii cu alții. Pentru ce nu lăsați mai bine să vi-se facă nedreptate? Pentru ce nu lăsați mai bine să vi-se facă pagubă?
8 Ci voi faceți nedreptate și priciniți pagubă, și aceasta fraților!
9 Sau nu știți că nedrepții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu? Nu fiți rătăciți; nici desfrânați, nici idolatri, nici făptuitori de adulter, nici moleșiți, nici cei care au pat cu parte bărbătească
10 Nici furii, nici cei porniți spre orice fel de înavuțire, nici bețivii, nici înfruntătorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu.
11 Și astfel erați unii! Dar v'ați spălat, dar ați fost sfințiți, dar ați fost îndreptățiți în numele Domnului Iisus Hristos și în duhul Dumnezeului nostru.
12 Toate îmi sunt iertate, dar nu toate folosesc. Toate îmi sunt iertate, dar nu eu voiu fi stăpânit de ceva.
13 Mâncările sunt pentru pântece și pântecele pentru mâncări; dar Dumnezeu va desființà și pe acesta și pe acela. Corpul însă nu este pentru desfrânare, ci pentru Domnul, și Domnul pentru corp.
14 Iar Dumnezeu a înviat și pe Domnul și pe noi ne va învià prin puterea sa.
15 Nu știți că corpurile voastre sunt membre ale lui Hristos? Deci ridicând eu membrele lui Hristos, le voiu face membre ale unei desfrânate? Să nu fie.
16 Sau nu știți că cel care se lipește de cea desfrânată un corp este cu dânsa? „Căci vor fi“, zice, „cei doi un trup“.
17 Iar cel care se lipește de Domnul este un duh cu dânsul.
18 Fugiți de desfrânare. Orice păcat, pe care îl va fi făcut un om, este afară din corp; iar cel care face desfrânare păcătuiește în însuși corpul său.
19 Sau nu știți că corpul vostru este templul duhului sfânt care se află în voi, pe care-l aveți dela Dumnezeu, și nu sunteți ai voștri înșivă?
20 Căci cumpărați ați fost voi cu preț; măriți dar pe Dumnezeu în corpul vostru și în duhul vostru, ca unele care sunt ale lui Dumnezeu.