1 Iar despre cele înjunghiate idoli-lor, știm că toți avem cunoștință. — Cunoștința îngâmfă, iar iubirea întă-rește.
2 Dacă cineva gândește că a cunoscut ceva, n'a cunoscut încă după cum trebue să cunoască;
3 Dar dacă iubește cineva pe Dumnezeu, acela cunoscut este de dânsul. —
4 Deci despre mâncarea celor înjunghiate ido-lilor știm că nu este nici idol în lume, și că nu este nici un Dumnezeu, decât numai Unul.
5 Căci și dacă sunt așa numiții dumnezei fie în cer, fie pe pă-mânt, ca cum ar fi mulți dumnezei și mulți domni,
6 Dar noi avem un sin-gur Dumnezeu Tatăl, din care sunt toate și noi pentru dânsul, și un singur Domn Iisus Hristos, prin care sunt toate și noi printr'însul.
7 Dar nu în toți este cunoștința aceasta; căci unii în știința de sinele de până acum des-pre idol mănâncă ca fiind înjunghiat idolului, și știința de sinele a lor slabă fiind se mânjește.
8 Mâncare însă nu ne va pune pe noi înaintea lui Dumnezeu; nici dacă vom fi mâncat nu avem mai mult, nici dacă nu vom fi mâncat nu avem lipsă.
9 Luați însă seama ca nu cumva această stare de sinevă a voastră să fie smin-teală pentru cei slabi.
10 Căci dacă te va fi văzut cineva pe tine care ai cu-noștință șezând la masă în capiște, oare știința lui de sine slab fiind el, nu va fi întărită ca să mănânce cele înjun-ghiate idolului?
11 Negreșit pierdut este prin cunoștința ta cel slab, fratele pentru care a murit Hristos.
12 Ast-fel dar, greșind către frații voștri și lovind a lor slabă ştiinţă de sinele, greşiţi către Hristos.
13 Chiar deaceea, dacă o mâncare aduce sminteală fratelui meu, nu voiu mâncă carne in veci, ca să nu aduc sminteală fratelui meu.