Eterniseed

1 Împărați 22

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Șezură trei ani fără resbel între Siria și Israel.

2 Și în al treilea an Iosafat, regele lui Iuda, se pogorî către regele lui Israel.

3 Și zise regele lui Israel către servii săi: Cunoașteți, că Ramot-Galaadul este al nostru, și noi tăceà-vom, și nu-l vom luà din mâna regelui Siriei?

4 Și zise el către Iosafat: Merge-vei cu mine la luptă pentru Ramot-Galaad? Și a zis Iosafat către regele lui Israel: Eu sunt ca și tine, poporul meu ca și poporul tău, și caii mei ca și caii tăi.

5 Și a zis Iosafat către regele lui Israel: Întreabă, rogu-te, cuvântul Domnului astăzi.

6 Și adună regele lui Israel pre profeți, ca la patru sute de bărbați, și a zis către ei: Merge-voiu asupra Ramot-Galaadului la luptă, sau mă voiu lăsà? Și ei au zis: Suie-te, și domnul îl va da în mâna regelui.

7 Și a zis Iosafat: Oare nu mai este aicia vre-un profet al Domnului, ca să-l întrebăm?

8 Și regele lui Israel zise către Iosafat: Mai este un bărbat, Mica, fiul lui Imla, prin carele putem să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu profețește despre mine bine, ci rău. Și Iosafat zise: Să nu zică așa regele.

9 Și chemă regele lui Israel un diregător, și zise: Grăbește-te a aduce pe Mica, fiul lui Imla.

10 Și regele lui Israel și Iosafat, regele lui Iuda, șezură fiecarele pe tronul său, îmbrăcați în vestminte regești, în loc deschis la intrarea porții Samariei; și toți profeții profețiră înaintea lor.

11 Și Zedekia, fiul lui Chenaana, își făcuse coarne de fer, și zise: Așa zice Domnul: Cu acestea vei împunge pre Sirieni, până îi vei nimicì.

12 Și toți profeții profețiră așa, zicând: Suie-te la Ramot-Galaad, și prosperează; că Domnul îl va da în mâna regelui.

13 Și trimisul, care se dusesese să cheme pre Mica, vorbì către el, zicând: Iată, cuvintele profeților toate într'una spun bine pentru rege; fie și cuvântul tău ca cuvântul unuia dintre ei, și vorbește-i de bine.

14 Iar Mica zise: Viu este Domnul! ce-mi va zice Domnul, aceasta voiu vorbì.

15 Și el venì către rege. Și regele îi zise: Mica, merge-vom la Ramoth-Galaad la luptă, sau ne vom lăsà? Și el a răspuns lui: Suie-te, și prosperează; că Domnul îl dă pre el în mâna regelui.

16 Și regele a zis lui: De câte ori jurà-te-voiu, ca să nu-mi spui decât adevărul în numele Domnului?

17 Și el a zis: Am văzut pre tot Israelul împrăștiat pe munți, ca oile ce nu au păstor. Și Domnul a zis: Aceștia n'au domn; să se întoarcă fiecare la casa sa în pace.

18 Și a zis regele lui Israel către Iosafat: Nu ți-am spus oare, că nu va profețì bine despre mine, ci rău?

19 Și Mica mai zise: Ascultă deci cuvântul Domnului: Am văzut pre Domnul șezând pe tronul său, și toată oștirea cerului stând împrejurul lui, de a dreapta lui și de a stânga lui.

20 Și Domnul a zis: Cine va amăgì pre Ahab, ca să se suie și să cază în Ramoth-Galaad? Și unul ziceà așa, și altul așa.

21 Și ieși un spirit, și stătù înaintea Domnului și zise: Eu îl voiu amăgì.

22 Și Domnul zisu-i-a: Cu ce? Și el a răspuns: Voiu ieșì, și voiu fi spirit mincinos în gura tuturor profeților lui. Și a zis Domnul: Îl vei amăgì, și vei și isbutì, ieși deci și așa fă.

23 Și acum, iată, Domnul a pus spirit mincinos în gura tuturor acestor profeți ai tăi, și Domnul a vorbit rele de tine.

24 Atuncia se apropià Zedekia, fiul lui Chenaana, și lovì pe Mica peste față, și zise: Pe ce cale trecù spiritul Dom- nului dela mine, spre a vorbì cu tine?

25 Și a zis Mica: Iată, vei vedeà în ziua aceea, când vei intrà în camera cea mai din lăuntru, ca să te ascunzi.

26 Și a zis regele lui Israel: Ia pe Mica, și-l du înapoi la Ammon, guvernatorul cetății, și la Ioaș, fiul regelui;

27 Și zi: Așa zice regele: Puneți pe acesta în închisoare, și hrăniți-l cu pânea întristării și cu apa întristării, până ce mă voiu reîntoarce în pace.

28 Și a zis Mica: Dacă cu adevărat tu te vei reîntoarce în pace, atuncia cu adevărat Domnul n'a vorbit prin mine; și adause: Ascultați voi, toate popoarele!

29 Și se suiră regele lui Israel și Iosafat, regele lui Iuda, la Ramoth-Galaadul.

30 Și regele lui Israel zise către Iosafat: Eu îmi voiu schimbà vestmintele, și voiu plecà la luptă, iar tu îmbracă vestmântul tău de rege. Și-și schimbă vestmintele regele lui Israel, și plecă la luptă.

31 Iar regele Siriei a fost dat poruncă celor treizeci și două căpitenii asupra carelor sale, zicând: Nu vă luptați nici cu cel mic, nici cu cel mare, ci numai cu regele lui Israel.

32 Și cum văzură căpeteniile carelor pre Iosafat, ziseră: De sigur acesta este regele lui Israel. Și-l împresurară, ca să se lupte cu dânsul, și Iosafat strigă.

33 Și când căpitanii carelor văzură, că nu erà regele lui Israel, se întoarseră dela el.

34 Dară un om trăgând din arcul său din întâmplare, lovì pre regele lui Israel între încheieturile armăturei; și el zise către conducătorul carului său: Întoarnă mâna ta, și scoate-mă din tabără, căci sunt rănit.

35 Și lupta s'a făcut tot mai crâncenă în acea zi, și regele lui Israel stătù pe car în fața Sirienilor, și către seară murì; și sângele curgeà din rană în lăuntrul carului.

36 Și pe la apusul soarelui se făcù strigare în tabără, zicând: Fiecarele să se retragă la cetatea sa, și fiecarele în pământul său.

37 Și așa muri regele, și fu dus la Samaria; și immormântară pe rege în Samaria.

38 Și spălară carul în iazul Samariei; spălară încă și armele lui. Și cânii au lins sângele său, după cuvântul Domnului, care el l-a vorbit.

39 Și celelalte fapte ale lui Ahab, și toate câte le făcu, și casa de fildiș, ce o zidi, și toate cetățile, ce le zidi, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicelor regilor lui Israel?

40 Și adormi Ahab cu părinții săi, și în locul său domni Ahazia, fiul său.

41 Și Iosafat, fiul lui Asa, începù a domni preste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, regele lui Israel.

42 De treizeci și cinci de ani erà Iosafat, când se făcù rege, și el domni douăzeci și cinci de ani în Ierusalim; și numele mumei lui erà Azuba, fica lui Șilhi.

43 Și el umblă în toate căile lui Asa, părintele său; nu se depărtă dela ele, făcând cele drepte în ochii Domnului. Dar înălțimile nu se depărtară, că poporul jertfì și tămâià încă pe înălțimi:

44 Și Iosafat erà în pace cu regele lui Israel.

45 Și celelalte fapte ale lui Iosafat, și puterea ce o arătă, și cum se luptă, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicelor regilor lui Iuda?

46 Și rămășița celor sodomiți, ce rămăsese din zilele lui Asa, părintele său, o stârpi din țară.

47 Atuncia nu erà rege în Edom, ci domnià un guvernator.

48 Iosafat făcù și corăbii tarșice, ca să meargă la Ofir pentru aur; dar nu merseră, căci corăbiile se sfărâmară în Ețion-Gheber.

49 Atunci Ahazia, fiul lui Ahab, zise lui Iosafat: Să meargă servii mei dimpreună cu servii tăi pe corăbii; dar Iosafat nu voi.

50 Și Iosafat adormi cu părinții săi, și se îmmormântă cu părinții săi în cetatea lui David, părintele său; și în locul său domni Iehoram, fiul său.

51 Ahazia, fiul lui Ahab, începù a domni preste Israel în Samaria în anul al șaptesprezecelea al lui Iosafat, regele lui Iuda; și el domni doi ani preste Israel.

52 Și făcù rele în ochii Domnului, și umblă în calea părintelui său, și în calea mumei sale, și în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a tras pre Israel în păcat;

53 Căci servì lui Baal, și se închină lui, și mânià pe Domnul Dumnezeul lui Israel, întocmai cum făcù și părintele său.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.