1 Şi într'o zi zise Ionatan fiul lui Saul, către tânărul, ce purtà armele sale: Vino, şi să trecem la straja Filistenilor, ce este dincolo de locul acesta; dar părintelui său nu i-a spus aceasta.
2 Și Saul petreceà la marginea Ghibeei sub Rimmon, ce este în Migron, și poporul ce erà cu dânsul erà ca la șase sute de inși.
3 Și Ahia, fiul lui Abitub, fratele lui I-Cabod, fiul lui Fineas, fiul lui Eli, preot al Domnului în Șilo, purtà efodul. Și poporul nu stià că Ionatan s'a dus.
4 Și între trecătorile, preste cari Ionatan căutà să treacă la straja Filistenilor, erà un pisc de stâncă de o parte, și un pisc de stâncă de cealaltă parte, și numele unuia erà Boțeț, și numele celuialalt Sene.
5 Și piscul uneia se înălțà în partea de miazănoapte în dreptul Micmașului, și celalt pisc spre miazăzi în dreptul Ghibeei.
6 Și zise Ionatan către tînărul ce purtà armele sale: Vino, și să trecem la straja acestorne tăiați împrejur; poate că Domnul va lucrà pentru noi: că pre Domnul nimica nu-l împedecă de a mântuì, fie prin mulți, fie prin puțini.
7 Și-i zise purtătorul armelor sale: Fă, tot ce este în inima ta: du-te acolo; dacă eŭ voiŭ merge cu tine ori-unde vei voi.
8 Și Ionatan zise: Iată, noi vom trece la acei bărbați, și ne vom arătà lor.
9 Dacă ei ne vor vorbì așa: Așteptați până ce vom ajunge la voi, noi vom stà în locul nostru, și nu ne vom suì către dânșii.
10 Iar de vor zice așa: Suiți-vă la noi, atuncia ne vom suì: că Domnul i-a dat în mâna noastră. Deci aceasta ne va fi semn.
11 Și când amândoi se arătară strajei Filistenilor, Filistenii ziseră: Iată, Ebreii ies din bortele, în care s'au acuns.
12 Și bărbații strajei ziseră către Ionatan și către purtătorul armelor sale: Suiți-vă la noi, că avem a vă arătà cevà. Și Ionatan zise purtătorului armelor sale: Suie-te după mine; că Domnul i-a dat în mâna lui Israel.
13 Și Ionatan se sui pe mânile sale și pe picioarele sale, și purtătorul armelor sale după dânsul; și străjerii căzură înaintea lui Ionatan; și purtătorul armelor sale îi ucideà în urma lui.
14 Această întâia învingere, ce bătù Ionatan și purtătorul armelor sale fu ca de douăzeci de inși, pe o întindere ca de jumătate de postată.
15 Și fu spaimă în tabără, în câmp, și în tot poporul: străjile chiar și prădătorii se înspăimântară, și pământul se cutremură de erà frică mare foarte.
16 Și străjerii lui Saul din Ghibea lui Beniamin se uitară, și iată, mulțimea erà în învălmășeală, și fugià în toate părțile.
17 Și Saul zise poporului ce erà cu dânsul: Numărați acum și vedeți cine s'a dus din noi. Și ei numărară, și iată, Ionatan și purtătorul armelor sale lipsiau.
18 Și Saul zise lui Ahia: Adù încoace chivotul lui Dumnezeu: că chivotul lui Dumnezeu erà în acele zile cu fiii lui Israel.
19 Și pe când vorbià Saul cu preotul, vuetul ce erà în tabăra Filistenilor, mergeà tot crescând: și Saul zise către preot: Retrage mâna ta!
20 Și Saul cu tot poporul ce erà cu dânsul se adunară, și veniră la resbel, și iată, Filistenii traseră săbiile unii asupra altora: erà amestec foarte mare.
21 Încă și Ebreii, cari erau la Filisteni mai de dinainte, cari s'au suit cu dânșii în tabăra din locurile de prin prejur, și ei s'au unit cu Israeliții, cari erau cu Saul și cu Ionatan.
22 Și toți bărbații lui Israel, cari erau ascunși în muntele lui Efraim, când auziră că Filistenii fugiau și ei îi urmăriră cu resbel.
23 În ziua aceea mântuì Domnul pre Israel, și resbelul se întinse preste Bet-Aven.
24 Și bărbații lui Israel fură foarte obosiți în ziua aceea, și Saul blestemă poporul, zicând: Blestemat să fie omul care va gustà mâncare până în seară, și până nu-mi voiŭ răsbunà asupra neamicilor mei. Și tot poporul nu gustă mâncare.
25 Și toți cei ai țării veniră într'o pădure, și miere erà pe întinsul câmpiei.
26 Și poporul venind în pădure, iată, mierea curgeà; dară nimenea nu-și apropiă mâna de gura lui: că poporul se temeà de jurământ.
27 Iar Ionatan nu auzise, când părintele său jură poporul; și el îndreptând capătul toiagului ce erà în mâna sa, îl întinse în fagurii de miere, duse mâna la gura sa, și ochii săi se luminară.
28 Și unul din popor luând cuvântul, zise: Părintele tău a jurat poporul, zicând: Blestemat să fie omul care va gustà mâncare astăzi; deși poporul erà obosit.
29 Și Ionatan zise: Părintele meu a turburat țara! Priviți, rogu-vă cât de luminați sunt ochii mei, pentru că am gustat puțin din mierea aceasta.
30 Dacă poporul ar fi mâncat astăzi din prada neamicilor săi, pre care a aflat-o, cu cât n'ar fi fost mai mare învingerea asupra Filistenilor?
31 Și ei bătură în ziua aceea pre Filisteni dela Micmaș până la Ajalon.
32 Și poporul se aruncă asupra prăzii; și ei luară oi, boi și viței, junghiară (prăzile) pe pământ, și le mâncă poporul împreună cu sânge.
33 Și se spuse lui Saul, zicând: Iată, poporul păcătuiește în contra Domnului, mâncând carne împreună cu sânge; și el zise: Voi nelegiuire faceți! Rostogoliți acum o piatră mare încoace.
34 Și zise Saul: Împrăștiați-vă prin popor și ziceți-i: Aduceți la mine fiecare boul său, și fiecare oaia sa, și le junghiați aicia și le mâncați; și nu păcătuiți în contra Domnului, mâncând carne împreună cu sânge. Și tot poporul mână fiecare boul și cu mâna în aceeași noapte, și-i junghiară acolo.
35 Și Saul zidi un altar Domnului: acesta fu întâiul altar ce el zidi Domnului.
36 Și Saul zise: Să ne pogorîm la noapte, și să urmărim pre Filisteni, și să-i prădăm, până se va luminà de ziuă, și să nu lăsăm din ei nici unul. Și ei ziseră: Fă tot aceeași este bun în ochii tăi; și preotul zise: Să ne apropiem mai întâiu aicia de Dumnezeu.
37 Și Saul întrebă pre Dumnezeu: Să mă pogor spre a urmări pre Filisteni? Îi vei da tu în mâna lui Israel? Și în ziua aceea nu i-a răspuns.
38 Și Saul zise: Apropiați-vă aicia toate căpeteniile poporului, cunoașteți și vedeți dela cine ne vine păcatul acesta astăzi?
39 Că viu este Domnul, care mântuește pre Israel, că chiar dacă el ar veni dela Ionatan, fiul meu, el va muri. Și nimenea din tot poporul nu i-a răspuns.
40 Și el mai vorbi către tot Israelul: Voi stați de astă parte, și eu cu Ionatan, fiul meu de cealaltă parte. Și poporul zise lui Saul: Fă ceeace este bun în ochii tăi.
41 Și Saul zise către Domnul: Dumnezeule al lui Israel, arată pre cel nevinovat! Și sorțul căzu pe Saul și Ionatan, și poporul scăpă.
42 Și zise Saul: Aruncați sorțul între mine și Ionatan, fiul meu; și sorțul căzu pe Ionatan.
43 Și Saul zise către Ionatan: Spune-mi ce ai făcut? Și Ionatan îi spuse, și zise: Cu capul toiagului ce erà în mâna mea, am gustat puțină miere; iată-mă, voiu muri.
44 Și Saul răspunse: Așa să-mi facă Dumnezeu, și încă și mai mult, de nu vei muri, Ionatane!
45 Dară poporul zise lui Saul: Să moară Ionatan care a făcut această mare mântuire în Israel? Departe fie una ca aceasta! Viu este Domnul, nici un păr din capul său nu va cădeà pe pământ; că cu Dumnezeu a lucrat în ziua aceasta. Așà poporul scăpă pre Ionatan, ca să nu moară.
46 Și Saul se întoarse dela urmărirea Filistenilor; și Filistenii se duseră la locul lor.
47 Și Saul apucă domnia preste Israel, și luptă în toate părțile asupra neamicilor săi: asupra Moabului, asupra fiilor lui Ammon, asupra Edomului, asupra regilor din Toba și asupra Filistenilor. Ori încotro se înturnà, aduceà spaimă.
48 El se arătă viteaz, bătu pre Amalek, și scăpă Israelul din mâna prădătorului său.
49 Și fiii lui Saul fură: Ionatan, Ișvi și Melchișua; și numele fetelor sale fură: al celei mai mari Merab, și al celei mai mici Mical.
50 Și numele femeii lui Saul fu: Ahinoam, fata lui Ahimaaț; și numele capului armatei sale: Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.
51 Că Chiș, părintele lui Saul, și Ner, părintele lui Abner, fură fiii lui Abiel.
52 Și resbelul asupra Filistenilor fu puternic în tot timpul lui Saul: și de vedeà Saul pre vre-un bărbat tare sau viteaz, el îl luà la sine.