Eterniseed

1 Samuel 2

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Şi Hanna se rugă, şi zise: Inima mea s'a veselit întru Domnul, Cornul meu s'a înălţat întru Domnul, gura mea s'a deschis asupra neamicilor mei, Că m'am bucurat de ajutorul tău.

2 Nimenea nu este sfânt ca Domnul, Că nu este altul afară de tine, Şi nu este stâncă ca Dumnezeul nostru.

3 Nu mai vorbiţi cu mândrie, Nici cuvinte îndrăsneţe să nu iasă din gura voastră, Că Dumnezeul a tot ştiutor este Domnul, Şi de el faptele se cumpănesc.

4 Arcul vitejilor s'a sfărâmat, Şi cei slabi sau încins cu putere.

5 Cei sătui s'au năimit pentru pâne, Şi cei ce erau flămânzi au încetat de a fi; Chiar cea stearpă a născut şapte, Şi ceeace aveà fii mulţi a lâncezit.

6 Domnul omoară şi învie, Coboară în mormânt, şi face să învie.

7 Domnul sărăceşte şi înavuţeşte, El umileşte şi înalţă.

8 El înalţă din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pre cel lipsit, Spre a-l pune alăturea cu domnii, Şi tronul măririi îl dă lor spre moştenire, Că stâlpii pământului sunt ai Domnului, Şi asupra lor a aşezat lumea.

9 Picioarele cuvioşilor săi el le păzeşte, Iar cei vicleni în întunerec vor tăceà; Că nu prin putere învinge omul.

10 Împotrivitorii Domnului se vor sfărimà în bucăţi; Din ceriuri va tunà asupra lor; Domnul va judecà marginile pământului, Va da putere regelui său, Şi va înălţà cornul unsului său.

11 Şi Elkana se duse la Rama în casa sa, şi copilul servià Domnului înaintea lui Elie preotul.

12 Şi fiii lui Elie erau oameni înrăutăţiţi, ei nu cunoşteau pre Domnul.

13 Şi deprinderea acestor preoţi către popor erà: când aduceà cinevà o jertfă, venià servul preotului, pre când carnea se ferbià, cu o furcă cu trei crăcane în mâna sa,

14 Şi o vârà în lighean, sau în oală, sau în căldare, sau în tigaie, şi ceeace scoteà furca, o luà preotul. Aşà făceau cu tot Israelul ce venià acolo în Şilo.

15 Înainte încă de ce grăsimea se făceà să fumege, venià servul preotului, şi ziceà omului care jertfeà: Dă carnea de fript pentru preot, că el nu va luà dela tine carne fiartă, ci crudă.

16 Şi dacă omul ziceà către dânsul: Să fumege mai întâiu grăsimea, şi apoi ia-ţi, după cum doreşte sufletul tău, atunci el îi răspundeà: Nu, ci acum tu îmi vei da; iar de nu, voiu luà cu putere.

17 Aşà păcatul acestor tineri erà mare foarte înaintea Domnului; că oamenii despreţuiau darurile aduse Domnului.

18 Iar Samuel servià înaintea Domnului fiind copil, incins cu un efod de in.

19 Şi o mantie mică i-a făcut muma sa, şi i-o aduceà din an în an, când se suià cu bărbatul ei, ca să jertfească jertfele de tot anul.

20 Şi Elie binecuvântă pre Elkana şi pre femeia lui, şi zise: Deie-ţi Domnul sămânţă din femeia aceasta, în locul împrumutului, care s'a împrumutat Domnului.

21 Şi se duseră la locul lor. Şi Domnul cercetă pre Hanna, şi ea concepù, şi născù trei fii şi două fete. Şi copilul Samuel crescù înaintea Domnului.

22 Şi Elie erà bătrân foarte, şi el auzì toate câte făceau fiii săi la tot Israelul, că ei s'au culcat cu femeile ce se adunau la uşa cortului întrunirii.

23 Şi el le zise: Pentru ce faceţi lucruri ca acestea? că eu aud faptele voastre cele rele cu tot poporul acesta.

24 Nu fiii mei! că nu este bună faima pre care o am auzit, că voi pre poporul Domnului îl trageţi la păcat.

25 Dacă un om păcătuieşte contra altui om, judecătorul îl judecă; dar dacă un om păcătuieşte contra Domnului, cine se va rugà pentru dânsul? Şi ei nu ascultară de vocea părintelui lor, căci Domnul voià a-i omorî.

26 Şi copilul Samuel mergeà crescând, şi erà plăcut Domnului şi oamenilor.

27 Şi un om al lui Dumnezeu venì la Elie, şi-i zise: Aşà zice Domnul: Oare nu m'am descoperit casei părintelui tău, când ei erau în Egipt, în casa lui Faraon?

28 Şi l-am ales pre el din toate seminţiile lui Israel mie de preot, ca să jertfească pe altarul meu, să facă să fumege tămâie, şi să poarte efodul înaintea mea; şi am dat casei părintelui tău toate jertfele cu foc ale fiilor lui Israel.

29 Pentru ce aţi călcat în picioare jertfa mea şi darul meu, pre care l-am poruncit în locuinţa mea, şi onorezi pre fiii tăi mai mult decât pre mine, îngrăşindu-vă cu darurile cele mai alese ale poporului meu, Israel?

30 Deaceea, zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am zis, că va umblà înaintea mea totdeauna casa ta şi casa părintelui tău; şi acum Domnul zice: Departe să fie aceasta de mine; că pre cei ce mă onorează îi voiu onorà, şi cei ce mă despreţuesc vor fi despreţuiţi.

31 Iată, zile vin, în cari voiu tăià braţul tău, şi braţul casei părintelui tău, încât nu va fi nici un bătrân în casa ta.

32 Şi tu vei vedeà un neamic în locuinţa mea în loc de tot binele ce Domnul ar voì a face pentru Israel, şi nu va fi bătrân în casa ta în veci.

33 Şi acela din urmaşii tăi, pre care nu-l voiu stârpì dela altarul meu, va servì spre a te lipsì de ochii tăi, şi sufletul tău să-l întristeze; şi toţi fiii casei tale vor murì în floarea vieţii.

34 Şi aceasta va fi ţie de semn, adecă ceeace se va întâmplà celor doi fii ai tăi, Hofni şi Fineas: într'o singură zi vor murì amândoi.

35 Şi eu îmi voiu ridicà mie preot credincios, care va face după inima mea şi după sufletul meu, şi-i voiu zidì lui casă singură, şi va umblà înaintea unsului meu în veci.

36 Şi va fi, că tot cel ce va fi rămas în casa ta, va venì spre a se închinà lui pentru un ban de argint şi o pâne, şi va zice: Aşază-mă, rogu-te, în vre-una din dregătoriile preoţeşti, ca să mănânce o bucată de pâne.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.