Eterniseed

2 Corinteni 12

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Este de neapărată trebuință ca să mă laud, dar nu-mi este de folos, voiu venì însă la vedenii și descoperiri ale Domnului.

2 Știu pe un om în Hristos cu patrusprezece ani mai nainte, răpit fiind unul ca acesta pănă la al treilea cer, dacă în corp nu știu, sau fără de corp nu știu, Dumnezeu știe.

3 Și știu pe un astfel de om, dacă în corp fù răpit sau fără de corp nu știu; Dumnezeu știe,

4 Că fù răpit în Raiu și auzì cuvinte de nespus, pe care nu este iertat omului a-le vorbì.

5 Pentru unul ca acesta mă voiu lăudà, dar pentru mine însumi nu mă voiu lăudà, decât numai în slăbiciunile mele.

6 Căci dacă voiu fi voit să mă laud, nu voiu fi fără minte, pentru că adevăr voiu spune; mă feresc însă de laudă, ca să nu gândească cineva în privința mea pentru ceea ce mă vede sau aude dela mine.

7 Și ca să nu mă înalț mai presus prin mulțimea preste măsură a descoperirilor, mi-s'a dat bold pentru carnea mea, îngerul satanei, ca să mă bată cu pumni, pentru ca să nu mă înalț preste măsură.

8 Pentru acesta de trei ori am rugat pe Domnul, ca acela să steà departe dela mine.

9 Și-mi zise: îți este de-ajuns, darul meu, pentru că puterea mea în slăbiciune se desăvârșește. Deci foarte bucuros mă voiu lăudà mai ales în slăbiciunile mele, ca să locuiască asupra mea puterea lui Hristos.

10 Deaceea am plăcere în slăbiciuni, în mustrări aspre, în nevoi, în urmăriri și în strâmtorări pentru Hristos; Căci când sunt slab, atunci sunt puternic.

11 M'am făcut fără minte lăudându-mă; voi m'ați silit. Pentru că eu aveam trebuință să mă fac cunoscut de către voi: căci întru nimic n'am fost mai în urmă de cei mai înalți apostoli, deși nu sunt nimic.

12 Negreșit, dovezile apostolului fură săvârșite între voi în orice stăruință prin semne și minuni și puteri.

13 Căci ce este în ce ați fost mai pe jos față de celelalte biserici, decât numai că eu însumi nu v'am fost sarcină? Dăruiți-mi nedreptatea aceasta.

14 Iată eu sunt gata să viu pentru a treia oară la voi, și nu voiu fi sarcină; pentru că nu doresc ale voastre, ci pe voi. Căci nu sunt datori copiii să strângă pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor.

15 Eu însă foarte bucuros voiu cheltuì și mă voiu jertfì pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit mai puțin?

16 Fie dar așa, eu nu v'am împovărat; ci isteț fiind v'am prins prin meșteșugire.

17 Nu cumva am luat mai mult dela voi prin vreunul dintre cei pe care i-am trimis la voi?

18 Am îndemnat pe Titu și am trimis împreună cu dânsul pe fratele; nu cumva Titu a luat mai mult dela voi? Nu am umblat cu același duh? Nu în aceleași urme?

19 De demult gândiți să ne apărăm față de voi. Înaintea lui Dumnezeu în Hristos vorbim. Dar toate, iubiților, pentru clădirea voastră.

20 Căci mă tem ca nu cumva, după ce voiu fi venit, să vă găsesc nu ca pe unii cum voesc, și să fiu găsit pentru voi, ca unul cum nu voiți, ca nu cumva să se găsească între voi pricire, râvnire, întărâtări, zavistii, vorbiri de rău, șoptiri, îngâmfări, turburări;

21 Ca, dupăce iarăși voiu fi venit, să nu mă smerească Dumnezeul meu față de voi, și să plâng pe mulți dintre cei care au păcătuit mai nainte și nu se vor fi pocăit de necurățenia și desfrânarea și necumpătarea pe care le-au făptuit.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.