1 Fiind dar împreună lucrători cu Hristos vă și îndemnăm ca să nu primiți îndeșert darul lui Dumnezeu.
2 — Căci zice: „În timp plăcut te-am ascultat și în zi de mântuire te-am ajutat”; iată acum timp bineplăcut, iată acum zi de mântuire; —
3 Ne dând întru nimic nici o sminteală, ca să nu fie defaimată însărcinarea noastră,
4 Ci în orice chip făcându-ne cunoscut pe noi înșine ca ai lui Dumnezeu slujitori prin multă răbdare, în suferințe, în nevoi, în strâmtorări,
5 În bătăi, în închisori, în turburări, în osteneli, în veghieri, în posturi,
6 Prin curățenie, prin cunoștință, prin îndelungă răbdare, prin bunătate, prin duh sfânt, prin iubire fără fățărie,
7 Prin cuvânt de adevăr, prin putere dela Dumnezeu; prin arme de-a dreapta și de-a stânga ale îndreptățirii,
8 Prin mărire și înjosire, prin defaimare și laudă; ca amăgitori și iubitori de adevăr,
9 Ca neștiuți și cunoscuți bine fiind, ca murind și iată trăim, ca pedepsiți și nu omorîți,
10 Ca întristați, dar totdeauna bucurându-ne, ca săraci, dar pe mulți înavuțind, ca neavând nimic și având tot în stăpânire.
11 Gura noastră este deschisă către voi, Corintenilor, inima noastră este lărgită;
12 Nu sunteți strâmtați în noi, dar sunteți strâmtați în cele din lăuntru ale voastre;
13 Fiți largi și voi, în același chip, ceea ce este aceeași răsplată, — vorbesc ca unor fii.
14 Nu trageți cu necredincioșii într'un jug strein vouă; căci ce însoțire are dreptatea cu fărădelegea? Sau ce împărtășire are lumina cu întunerecul?
15 Și care este învoirea lui Hristos față de Beliar, sau ce parte are un credincios cu un necredincios?
16 Și ce unire are templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem templul viului Dumnezeu, după cum a zis Dumnezeu că voiu locuì între dânșii și voiu umblà între dânșii, și voiu fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul meu.
17 Deaceea ieșiți din mijlocul lor și fiți deosebiți, zice Domnul, și necurat nu atingeți; și eu vă voiu primì la mine,
18 Și voiu fi vouă drept Tată, și voi îmi veți fi drept fii și fiice, zice Domnul Atotțiitorul”.