1 Şi Ahab aveà şaptezeci de fii în Samaria. Şi scrise Iehu epistole, şi le trimise la Samaria către mai marii din Ezreel, către cei bătrâni şi către crescătorii fiilor lui Ahab, zicând:
2 Şi acum, îndată ce va sosi această epistolă la voi, fiindcă aveţi pre fiii domnului vostru, care şi cai şi o cetate întărită, şi arme,
3 Vedeţi care din fiii domnului vostru este mai bun şi mai vrednic, şi-l puneţi pe tronul părintelui său, şi vă luptaţi pentru casa domnului vostru,
4 Dar ei se spăimântară foarte, şi ziseră: Iată, doi regi nu putură stà înaintea lui, şi cum vom stà noi?
5 Deci mai marele casei şi mai marele cetăţii, şi bătrânii, şi crescătorii fiilor trimiseră către Iehu, zicând: Noi suntem servii tăi, şi vom face orice ne vei zice: nu vom pune pe nimenea rege; fă ce este bine în ochii tăi!
6 Atuncia scrise el către ei o a doua epistolă, zicând: De sunteţi ai mei, şi de ascultaţi de vocea mea, apoi luaţi capetele oamenilor, ale fiilor domnului vostru, şi veniţi la mine, la Ezreel, mâne la ora aceasta. (Iar fiii regelui, şaptezeci de oameni, erau cu mai marii cetăţii, care-i creşteau).
7 Şi cum sosi epistola la dânşii, ei luând pre fiii regelui, tăiară pre cei şaptezeci de oameni, şi puseră capetele lor în panere, şi le trimiseră lui la Ezreel.
8 Şi venì un trimis, şi-i spuse, zicând: Au adus capetele fiilor regelui. Şi el zise: Faceţi-le două grămezi la întrarea porţii până dimineaţă.
9 Şi dimineaţa el sosi, şi stând zise către tot poporul: Voi sunteţi drepţi; iată, eu am complotat asupra domnului meu, şi l-am ucis; dar pre toţi aceştia cine i-a lovit?
10 Cunoaşteţi acum, că nu va cădeà pe pământ nimic din cuvântul ce Domnul a vorbit asupra casei lui Ahab; căci Domnul a făcut câte le vorbì prin servul său Ilie.
11 Şi aşà Iehu ucise pre toţi câţi rămăseseră din casa lui Ahab în Ezreel, şi pre toţi cei mari ai săi, şi pre amicii săi şi pre preoţii săi, de nu lăsă nici o rămăşiţă.
12 Şi sculându-se, plecă, şi venì la Samaria. Şi pe drum, fiind în coliba unor păstori,
13 Întâlnì Iehu pre fraţii lui Ahazia, regele lui Iuda, şi zise: Cine sunteţi voi? Şi ei ziseră: Suntem fraţii lui Ahazia, şi ne pogorâm, să salutăm pre fiii regelui şi pre fiii reginei.
14 Şi el zise: Prindeţi-i vii. Şi-i prinseră vii, şi-i junghiară aproape de puţul colibei păstorilor; patruzeci şi doi de oameni; nu lăsară nici unul dintr'înşii.
15 Şi purcezând de acolo, el află pre Ionadab, fiul lui Recab, venind spre întâmpinarea lui; şi-l salută, şi-i zise: Este inima ta aşà de dreaptă, precum inima mea este cu inima ta? Şi Ionadab răspunse: Este. De este, dă-mi mâna ta. Şi-i dădu mâna sa; şi-l sui în carul său.
16 Şi el zise: Vino cu mine, şi vezi zelul meu pentru Domnul. Şi-l sui în carul său.
17 Şi venind la Samaria, ucise pre toţi cei rămaşi din Ahab în Samaria, până ce-l stârpi, după cuvântul ce Domnul zise către Ilie.
18 Şi adună Iehu pre tot poporul, şi le zise: Ahab a servit lui Baal puţin, dar Iehu îi va servì mult.
19 Şi acum chemaţi-mi pre toţi profeţii lui Baal, pre toţi servii lui şi pre toţi preoţii lui; să nu lipsească nimenea; căci am a face o mare jertfă lui Baal; ori cine va lipsì, nu va trăì. Dar Iehu făcù aceasta cu înşelăciune, spre a pierde pre servii lui Baal.
20 Şi Iehu zise: Vestiţi sărbătoare mare pentru Baal. Şi vestiră.
21 Şi Iehu trimisă în tot Israelul, şi veniră toţi servii lui Baal, încât nu rămase nimenea, care să nu vină. Și veniră în casa lui Baal, și se umplù casa lui Baal dela un capăt la celalalt.
22 Și el zise către acela care erà preste vestmântărie: Scoate vestminte pentru toți servii lui Baal; și le scoase vestminte.
23 Și Iehu și Ionadab, fiul lui Recab, întrară în casa lui Baal; și el zise către servii lui Baal: Cercetați, și vedeți să nu fie aicia cu voi nimenea dintre servii Domnului, ci numai servii lui Baal.
24 Și după ce întrară, ca să aducă jertfe și arderi de tot, Iehu își puse afară optzeci bărbați, și zise: De va scăpà vre-unul din oamenii, ce eu am dat în mânile voastre, atuncia fiecare va răspunde cu vieața sa pentru vieața aceluia.
25 Și cum sfârșì de adus ardere de tot, zise Iehu către alergători și către căpetenii: Intrați, loviți-i: nimenea să nu scape; și-i loviră alergătorii și căpeteniile cu ascuțișul săbiei, și aruncară afară leșurile lor, și de acolo se duseră la cetatea casei lui Baal:
26 Și scoaseră idolii casei lui Baal, și-i arseră.
27 Și sfărmară idolul lui Baal, și dărâmară casa lui Baal, și o prefăcură într'o casă de gunoiu până în ziua de astăzi.
28 Așà stârpì Iehu pre Baal din Israel.
29 Totuși Iehu nu se depărtă de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care a tras pre Israel în păcat, adecă dela vițeii de aur, cei din Bet-El și din Dan.
30 Și Domnul zise către Iehu: Fiindcă ai făcut bine, lucrând cele drepte în ochii mei, și ai făcut casei lui Ahab toate câte erau în inima mea, fiii tăi până la a patra generațiune vor ședeà pe tronul lui Israel.
31 Iar Iehu n'a luat aminte, să umble cu inima întreagă în legea Domnului Dumnezeul lui Israel; nu se depărtă de păcatele lui Ieroboam, care a tras pre Israel în păcat.
32 În zilele acelea Domnul începù a rupe din Israel; și Hazael îi bătù în toate hotarele lui Israel:
33 Dela Iordan spre răsărit tot pământul Galaadului, pre Gadiți, pre Rubeniți, și pre Manasiți, dela Aroer, ce este pe râul Arnon, până la Galaad și Basan.
34 Și celelalte fapte ale lui Iehu, și toate câte le făcù, și toată puterea lui, oare nu sunt scrise în Cartea Cronicilor regilor lui Israel?
35 Și adormì Iehu cu părinții săi; și-l înmormântară în Samaria; și în locul său domnì Ioahaz, fiul său.
36 Și timpul, cât Iehu domnì preste Israel în Samaria, fu douăzeci și opt de ani.