Eterniseed

2 Împărați 5

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și Naaman, mai marele preste oastea regelui Siriei, erà bun bărbat mare înaintea domnului său, și onorat; căci Domnul prin el dăduse mântuire Siriei; dar acest viteaz, erà acum lepros.

2 Și oare care cete ieșiseră din Siria, și aduseseră cu ele sclavă o copilă mică din pământul lui Israel; și aceasta servià femeii lui Naaman.

3 Și ea zise către doamna sa: O! de ar fi domnul meu înaintea profetului din Samaria, l-ar vindecà de lepra sa.

4 Și ducându-se cinevà, a spus domnului său, zicând: Așa și așa vorbește copila cea din pământul lui Israel.

5 Și regele Siriei zise: Du-te, și eu voiu trimite o scrisoare regelui lui Israel. Și el se duse, și luă în mâna sa zece talente de argint, și șase mii bucăți de aur, și zece rânduri de vestminte.

6 Și duse epistola către regele lui Israel, în care se ziceà: Și acum, îndată ce va venì această epistolă către tine, iată, am și trimis pre servul meu Naaman către tine, ca să-l vindece de lepra lui.

7 Și cum cetì regele lui Israel epistola, își sfâșiă vestmintele sale, și zise: Oare Dumnezeu sunt eu, ca să omor, sau să înviez, de trimite acesta la mine, spre a vindecà un om de lepra sa? Cunoașteți deci, rogu-vă, și vedeți, că acesta caută pricină în contra mea.

8 Și cum auzì Elisei, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel a sfâșiat vestmintele sale, trimise către rege, zicând: Pentru ce ai sfâșiat vestmintele tale? Să vie acum la mine, și va cunoaște, că este profet în Israel.

9 Deci Naaman venì cu caii săi și cu carul său, și stătù la ușa casei lui Elisei.

10 Și trimise Elisei la el pre un bărbat, zicând: Mergi și spală-te de șapte ori în Iordan, și carnea ta se va face ca mai înainte, și te vei curăți.

11 Iar Naaman se mâniă, și se duse, și zise: Iată, eu gândiam, că-mi va ieși, și va chemà numele Domnului Dumnezeului său, și va purtà mâna sa pe locul rănii, și va vindecà pre cel lepros.

12 Oare Amana și Parpar, fluviile Damascului nu sunt mai bune decât toate apele lui Israel? Nu voiu puteà așa de bine să mă spăl în ele, și să mă curăț? Și înturnându-se, se duse cu mânie.

13 Dară servii săi se apropiară, și vorbiră lui, și ziseră: Părinte, dacă profetul ți-ar fi zis vre-un lucru mare, nu l-ai fi făcut? Cu cât mai mult, când îți zice: Spală-te, și te vei curăți?

14 Și el se pogorî, și se afundă de șapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu; și carnea lui se făcu ca carnea unui copil mic, și el se curăți.

15 Și se întoarse la omul lui Dumnezeu, el și toată tovărășia lui, și veni, și stătu înaintea lui, și zise: Iată, acum am cunoscut, că nu este Dumnezeu în tot pământul, ci numai în Israel; și acum primește, rogu-te, darul acesta dela servul tău.

16 Iar el zise: Viu este Domnul, înaintea căruia stau, nu voiu primi. Și el îl sili să primească, dar el nu voi.

17 Și Naaman zise: Rogu-te, nu se va puteà da servului tău din pământul acesta o sarcină de doi catâri? că servul tău nu va mai aduce de acum arderi de tot nici altă jertfă altor zei, fără numai Domnului.

18 Domnul să ierte servului tău aceasta, când domnul meu întră în casa lui Rimmon, ca să se închine acolo, și se sprijină de mâna mea, și eu mă închin în casa lui Rimmon: dacă mă închin în casa lui Rimmon, Domnul să ierte pe servul tău pentru fapta aceasta.

19 Și el zise lui: Mergi în pace; și el se duse dela dânsul, și merse câtva.

20 Iar Ghehazi, servul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, zise: Iată, domnul meu a cruțat pe Naaman, Sirianul, și n'a luat din mâna lui ceeace i-a adus; dar, viu este Domnul! eu voiu alergà în urma lui, și voiu luà cevă dela el.

21 Și a alergat Ghehazi după Naaman; și când îl văzù Naaman alergând în urma lui, a sărit din car spre întâmpinarea lui, și zise: Bine stă?

22 Și el zise: Bine; domnul meu m'a trimis, zicând: Iată, au venit la mine tocmai acum din muntele lui Efraim doi tineri din fiii profeților, dă, rogu-te, un talant de argint și două rânduri de vestminte.

23 Și Naaman zise: Ia mai bine două talante. Și l-a silit, și a legat două talante de argint în doi saci, împreună cu două rânduri de vestminte, și le-a pus pe doi din servii săi, și le duceau înaintea lui.

24 Și când ajunse la un deal, le-a luat din mânile lor, și le-a strâns într'o casă, și dădù drumul oamenilor, și ei se duseră.

25 Și el intră, și stătu înaintea domnului său. Și Elisei îi zise: De unde vii Ghehazi? Și el zise: Servul tău n'a fost nicăirea.

26 Și el îi zise: Au spiritul meu n'a fost cu tine, când s'a întors omul din carul său spre întâmpinarea ta? Este oare timpul de a luà argint, și de a primi vestminte și olivi, vii, oi, boi, servi și serve?

27 Deaceea lepra lui Naaman se va lipì de tine și de sămânța ta în veci. Și el ieși de dinaintea lui lepros, alb ca omătul.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.