Eterniseed

2 Împărați 6

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și ziseră fiii profeților către Elisei: Iată acum, locul în care locuim noi cu tine, este prea strâmt pentru noi.

2 Să mergem, rogu-te, până la Iordan, și de acolo să luăm fiecare câte o grindă, și să ne facem acolo loc, unde să locuim.

3 Și el răspunse: Duceți-vă. Și unul zise: Primește, rogu-te, să mergi cu servii tăi; și el zise: Voiu merge.

4 Și merse cu dânșii. Și venind la Iordan, au tăiat lemne.

5 Și pe când tăià unul o grindă, a căzut ferul săcurii în apă; și el strigă, și zise: O domnul meu, și erà încă de împrumut.

6 Și omul lui Dumnezeu zise: Unde a căzut? Și a arătat lui locul; atunci a tăiat un lemn, și-l aruncă acolo, și ferul a plutit.

7 Și el zise: Ridicați-l; și întinzând mâna sa, l-a luat.

8 Şi regele Siriei se luptà cu Israel, şi se sfătuià cu servii săi, zicând: În cutare şi în cutare loc voiu tăbărî.

9 Şi trimise omul lui Dumnezeu către regele lui Israel, zicând: Păzeşte-te, să nu treci prin locul acela, căci Sirienii s'au coborît acolo.

10 Şi trimise regele lui Israel la locul, de care-i zisese omul lui Dumnezeu, şi de care-l înştiinţase. Şi a stat acolo pe pază de multe ori.

11 Şi se turbură inima regelui Siriei de lucrul acesta; şi a chemat pre servii săi, şi le zise: Nu-mi veţi spune cine din voi este pentru regele lui Israel?

12 Şi zise unul din servii lui: Nu, domnul meu, rege; ci Elisei, profetul cel în Israel, spune regelui lui Israel cuvintele, ce vorbeşte în camera ta de dormit.

13 Şi el zise: Mergeţi, şi vedeţi unde este, ca să trimit să-l prind. Şi i-se spuse, zicând: Iată, se află în Dotam.

14 Deci el trimise acolo cai şi care şi oaste mare; şi venind noaptea au înconjurat cetatea.

15 Şi când se sculă de dimineaţă servul omului lui Dumnezeu, şi a ieşit: iată, o oaste înconjurase cetatea cu cai şi cu care. Şi zise către el servul său: O domnule, ce vom face?

16 Iar el răspunse: Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi, decât cei cu ei.

17 Şi se rugă Elisei, şi zise: Doamne, deschide, rogu-te, ochii lui, ca să vadă. Şi Domnul deschise ochii servului, şi el văzù: şi iată, muntele erà plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.

18 Şi când s'au pogorît spre el Sirienii, se rugă Elisei Domnului, şi zise: Loveşte, rogu-te, poporul acesta cu nevedere. Şi i-a lovit pre ei cu nevedere, după cuvântul lui Elisei.

19 Şi zise către ei Elisei: Nu este aceasta calea, nici aceasta cetatea; Urmaţi-mă şi vă voiu duce la omul, pre care-l căutaţi. Şi-i duse pre ei la Samaria.

20 Şi după ce sosiră în Samaria, zise Elisei: Deschide-le, Doamne, ochii lor, ca să vadă. Şi Domnul deschise ochii lor, şi ei văzură, şi iată, erau în mijlocul Samariei.

21 Şi cum îi văzù regele lui Israel, zise către Elisei: Să-i lovesc, să-i lovesc, părinte?

22 Iar el răspunse: Să nu-i loveşti: făcutu-i-ai prizonieri cu sabia ta şi cu arcul tău, ca să-i loveşti? pune pâne şi apă înaintea lor, să mănânce şi să beà, şi să meargă la domnul lor.

23 Şi le făcù ospăţ mare; şi după ce mâncară şi beură, le dădù drumul, şi ei se duseră la domnul lor; şi nu mai veniră cetele Siriei în pământul lui Israel.

24 Şi după aceasta Benhadad, regele Siriei, a adunat toată oastea sa, şi s'a suit, şi a împresurat Samaria.

25 Şi foamete mare erà în Samaria; şi iată, o împresurară, până ce se vândù un cap de asin drept optzeci de bucăţi de argint, şi un pătrar de un cap de găinaţ de porumb drept cinci bucăţi de argint.

26 Şi pe când treceà regele lui Israel pe zid, o femeie îl strigă, zicând: Ajută, domnul meu, rege!

27 Iar el zise: Dacă Domnul nu te ajută, de unde să te ajut eu? oare dela arie, ori dela teasc?

28 Şi zise către ea regele: Ce ai? Şi ea zise: Femeia aceasta mi-a zis: Dă pe fiul tău, ca să-l mâncăm astăzi, şi mâne vom mâncà pe fiul meu.

29 Şi am fiert pre fiul meu, şi l-am mâncat; şi zis-am ei a doua zi: Dă pre fiul tău, ca să-l mâncăm; dar ea a ascuns pre fiul său.

30 Şi cum auzì regele cuvintele femeii, îşi sfâşie vestmintele sale, pe când treceà pe zid; şi poporul privià, şi iată, sac erà în lăuntru pe pielea lui.

31 Şi zise: Aşà să-mi facă Dumnezeu şi încă mai mult, dacă capul lui Elisei, fiul lui Şafat, va stà deasupra lui astăzi.

32 Şi Elisei şedeà în casa sa, şi bătrânii şedeau cu dânsul; şi trimise regele un bărbat de dinaintea sa; însă mai înainte de a veni la el trimisul, zise el către bătrâni: Nu vedeţi, că acest fiu de ucigaş a trimis să-mi ia capul? Luaţi seamă, cum va veni trimisul, închideți ușa, și opriți-l la uşe; sunetul picioarelor domnului său nu este dinapoia sa.

33 Și vorbind încă cu ei, iată, s'a pogorît la el trimisul, și regele zise: Iată, dela Domnul este răul acesta: ce să mai aștept dela Domnul?

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.