1 Şi chemă Elisei, profetul, pre unul din fiii profeţilor, şi-i zise: Încinge-ţi coapsele, şi ea în mâna ta acest vas cu oleiu, şi du-te la Ramot-Galaad:
2 Şi când vei sosi, vei vedeà acolo pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimşi: şi întră, şi ridică-l din mijlocul fraţilor săi, şi du-l în camera cea mai din lăuntru:
3 Şi luând vasul cu oleiu, varsă-l pe capul său, şi zi lui: Aşà zice Domnul: Unsu-te-am pe tine rege preste Israel. Atuncia deschizând uşa, fugi, şi nu te întârzià.
4 Deci se duse tânărul, servul profetului, la Ramot-Galaad.
5 Şi când sosì, iată, mai marii preste oaste şedeau; şi el zise: Cuvânt am a-ţi spune ţie, mai marele oastei! Şi Iehu zise: Cui dintre noi toţi? Şi el zise: Ţie, mare al oastei.
6 Şi sculându-se, a intrat în casă; şi el turnă oleiul pe capul aceluia, şi-i zise: Aşà zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Unsu-te-am rege preste poporul Domnului, preste Israel:
7 Şi vei lovì casa lui Ahab, domnul tău, şi eu voiu răsbunà sângele servilor mei, al profeţilor, şi sângele tuturor servilor Domnului asupra Iezabelei.
8 Căci toată casa lui Ahab se va stârpì, şi voiu nimicì din ai lui Ahab tot sufletul parte bărbătească, şi pre cel închis şi pre cel liber din Israel;
9 Şi voiu face casa lui Ahab ca şi casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi ca şi casa lui Baaşa, fiul lui Ahija:
10 Şi pre Iezabel cânii o vor mâncà în ţarina din Ezreel, şi nu va fi cine să o îmmormânteze. Şi deschizând uşa, fugì.
11 Şi Iehu ieşì către servii domnului său; şi zisu-i-a carevà: Pace? pentru ce venì la tine nebunul acesta? Şi el le zise: Voi cunoaşteţi pre omul şi vorbele sale.
12 Şi ei ziseră: Neadevăr este; spune nouă, rugă-mu-te. Şi el zise: Aşà şi aşà vorbì el către mine, zicând: Aşà zice Domnul: Unsu-te-am pre tine rege preste Israel.
13 Atuncia se grăbiră, și luând fiecare vestmântul său, le puseră sub dânsul pe treapta goală: și a suflat în trâmbiță, zicând: Iehu se făcu rege.
14 Și așa Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși, complotă în contra lui Ioram; (și Ioram veghea în Ramot-Galaad, el și tot Israelul, în contra lui Hazael, regele Siriei.
15 Dar se întoarse regele Ioram în Ezreel, ca să se vindece de rănile, ce-i făcuseră Sirienii, când se luptă în contra lui Hazael, regele Siriei). Și Iehu zise: Dacă este voința voastră, să nu lasă nimenea, nimenea să nu fugă din cetate, ca să meargă să spună aceasta în Ezreel.
16 Și călărind Iehu, se duse la Ezreel; căci Ioram zăcea acolo. Și Ahazia, regele lui Iuda, se pogorîse, ca să vadă pe Ioram.
17 Iar pe turnul din Ezreel stà un custode, și văzând ceata lui Iehu venind, zise: Văd o ceată. Și Ioram zise: Ia un călăreț, și trimite-l spre întâmpinarea lui, să zică: Așa vorbește regele: Pace?
18 Și se duse un călăreț spre întâmpinarea lui, și zise: Pace? Și zise Iehu: Ce-ți pasă ție de pace! Întoarce-te înapoia mea. Și custodele spuse, zicând: Trimisul a mers la ei, dar nu se întoarse.
19 Și el trimise pre un al doilea călăreț, care sosind la ei, zise: Așa vorbește regele: Pace? Și Iehu răspunse: Ce-ți pasă ție de pace? Întoarce-te înapoia mea.
20 Și custodele spuse, zicând: El a mers la ei, dar nu se întoarse; și mânarea este ca mânarea lui Iehu, fiul lui Nimși; căci mână furios.
21 Și Ioram zise: Înhămați: și înhămară la carul său, și ieși Ioram, regele lui Israel, și Ahazia, regele lui Iuda, fiecare în carul său, și se duseră spre întâmpinarea lui Iehu, și-l aflară la țarina lui Nabot, Ezreelcanul.
22 Și cum văzu Ioram pre Iehu, zise: Pace, Iehu? Iar el răspunse: Cum pace, când așa multe sunt desfrânările mumei tale Iezabel, și fermecătoriile ei?
23 Deci se întoarse Ioram ca să fugă, zicând lui Ahazia: Vânzare, Ahazia!
24 Și apucând Iehu arcul său, lovì pre Ioram între brațele sale: și săgeata trecu prin inima lui. Și el căzù în carul său.
25 Atuncia zise Iehu către Bidkar, căpetenia sa: Ia-l, și-l aruncă în țarina lui Nabot, Ezreeleanul; căci adu-ți aminte, că atuncia, când eu și tu mergeam împreună călări în urma lui Ahab, părintele său, Domnul îl împovora pre el cu sarcina aceasta:
26 Da, am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor săi, zice Domnul: și-ți voiu răsplăti în ogorul acesta, zice Domnul. Și acum ridică-l, și aruncă-l în ogorul acesta, după cuvântul Domnului.
27 Iar Ahazia, regele lui Iuda, cum văzu aceasta, fugi pe calea casei din grădină. Și-l urmări Iehu, și zise: Loviți și pre acesta în carul său, la suișul Gur, aproape de Ibleam. Și el fugi la Meghiddo, și murì acolo.
28 Și-l duseră servii săi în car la Ierusalim, și-l îmmormântară în mormântul său cu părinții săi, în cetatea lui David.
29 Și începù a domnì Ahazia preste Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab.
30 Și venì Iehu în Ezreel: și auzind Iezabel, își unse sprâncenele sale, și-și împodobì capul său, și se uită prin fereastră.
31 Și pe când Iehu întră pe poartă, ea zise: Fost-a norocit Zimri, cel ce a ucis pre domnul său?
32 Și el ridicându-și fața sa spre fereastră, zise: Cine este cu mine? Cine? Și se uitară doi, trei diregători către dânsul.
33 Și el zise: Aruncați-o jos. Și o aruncară jos, și se stropiră de sângele ei zidul și caii; și au călcat-o pre ea cu picioarele.
34 Și după ce el a intrat, a mâncat, și a beut, zise: Duceți-vă de vedeți acum pre blestemata aceea, și o îmmormântați: căci este fată de rege.
35 Deci se duseră, ca să o îmmormânteze; dar nu aflară din ea, decât craniul, picioarele și palmele mânilor.
36 Și întorcându-se, îi spuseră aceasta. Și el zise: Aceasta este cuvântul Domnului, ce-l zis prin servul său Ilie, Tişbitul, zizicând: În ogorul din Ezreel vor mâncà cânii carnea Iezabelei
37 Şi cadavrul Iezabelei va fi ca gunoiul pe faţa câmpului în ogorul din Ezreel, aşà ca nici se va puteà zice: Aceasta este Iezabel.