1 Însă ceeace făcù David fu rău în ochii Domnului. Şi Domnul trimise pre Natan la David. Şi venind el către dânsul, zise: Doi oameni erau într'o cetate, unul bogat şi celalalt sărac.
2 Bogatul aveà oi şi boi mulţi foarte;
3 Iar săracul nu aveà nimic afară numai o mieluşea, pre care a cumpărat-o, şi a hrănit-o; şi ea crescù cu el şi cu copiii săi la un loc, mâncà din bucata lui, şi beà din paharul lui, şi dormià la sânul său, şi-i erà ca o fică.
4 Şi venì un călător la cel bogat; şi el nu se îndură să ia din oile sale şi din boii săi, ca să ospăteze pre călătorul ce trăsese la el, şi luă oaia celui sărac, şi pregătì bărbatului ce trăsese la el.
5 Şi se aprinse foarte mânia lui David asupra bărbatului aceluia; şi el zise lui Natan: Viu este Domnul! murì-va cel ce a făcut aceasta;
6 Şi oaia să o întoarcă împătrit, pentru că a făcut aceasta, şi pentru că n'a avut milă.
7 Şi zise Natan lui David: Acel bărbat tu eşti! Aşà zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu te-am uns rege preste Israel, şi te-am scăpat din mâna lui Saul;
8 Şi ţi-am dat ţie casa domnului tău şi şi femeile domnului tău în sânul tău, şi ţi-am dat ţie casa lui Israel şi a lui Iuda; şi de ar fi fost aceasta prea puţin, aş fi adaos altele la acestea.
9 Dece dară ai despreţuit cuvântul Domnului, şi ai făcut ce e rău în ochii săi? Pre Uria, Heteul, de sabie l-ai omorît; pre femeia lui ai luat-o ţie de femeie, şi pre dânsul l-ai ucis cu sabia fiilor lui Ammon.
10 Şi acum sabia nu se va depărtà de casa ta în veci: pentru că pre mine m'ai despreţuit, şi femeia lui Uria, Heteul, ai luat-o ţie de femeie.
11 Aşà zice Domnul: Iată! din casa ta ridicà-voiu asupra ta nenorocire; luà-voiu femeile tale de dinaintea ochilor tăi, şi aproapelui tău le voiu da; şi el se va culcà cu femeile tale în faţa soarelui acestuia;
12 Căci tu pe ascuns ai făcut aceasta; dar eu voiu face acest lucru în faţa a tot Israelul şi în faţa soarelui.
13 Şi zise David lui Natan: Păcătuit-am Domnului. Şi Natan zise lui David: Domnul iartă-ţi păcatul tău; tu nu vei murì.
14 Iar, pentru că prin fapta aceasta a întărâtat spre hulă pre neamicii Domnului, deaceea fiul tău ce ţi-s'a născut, va murì.
15 Şi s'a dus Natan la casa sa. Şi Domnul lovì pruncul, pre care femeia lui Uria îl născù lui David, de se îmbolnăvì foarte.
16 Şi rugă David pre Dumnezeu pentru prunc, şi David postì, şi întră şi şezù la pământ toată noaptea.
17 Şi bătrânii casei sale se sculară, şi veniră la el, ca să-l ridice dela pământ; dar el nu voì; şi nici mâncă pâne cu ei.
18 Şi în ziua a şaptea murì pruncul. Şi se temură servii lui David de a-i spune că pruncul a murit; că ziseră ei: Iată! Că încă trăind pruncul, vorbitu-i-am, şi el n'a ascultat vocea noastră; cât nu-l vom mâhnì încă, de-i vom spune acum: Pruncul a murit?
19 Iar văzând David, că servii lui şoptiau, înţeles-a David că pruncul a murit. Deci David zise servilor săi: Aşà e, că pruncul a murit? Şi ei ziseră: A murit!
20 Atuncia se sculă David dela pământ, şi se spălă, şi se unse, şi-şi schimbă vestmintele sale, şi merse în casa Domnului, şi se inchină. Şi intrând în casa sa, cerù de mâncare; şi-i puseră dinainte, şi mâncă.
21 Şi ziseră servii lui către dânsul: Ce este aceasta ce faci? pentru prunc, pe când trăià, tu ai postit, şi ai plâns; şi acum, când pruncul a murit, te scoli şi mănânci pâne?
22 Şi el zise: Când trăi pruncul postit-am şi am plâns; că gândiam: Cine ştie, poate Domnul se va îndurà de mine, ca să lase pruncul în viaţă.
23 Dară acum, când a murit, de ce să postesc? Oare puteà-voiu a-l mai întoarce? Eu duce-mă-voiu la el, dar el nu va venì la mine.
24 Şi mângăiă David pre Bat-Şeba, femeia sa, şi întră la ea, şi se culcă cu ea. Şi ea născù un fiu, şi el chemă numele său Solomon. Şi pre acesta Domnul îl iubì.
25 Şi el trimise prin Natan, profetul, şi acesta chemă numele său Iedidia, pentru Domnul.
26 Şi Ioab bătù Rabba a fiilor lui Ammon, şi luă cetatea domnească.
27 Şi Ioab trimise oameni la David, să zică: Bătut-am Rabba, şi luat-am cetatea apelor.
28 Şi acum strânge rămăşiţa poporului, tăbăreşte asupra cetăţii, şi o ia tu, ca să nu iau eu cetatea, şi să se cheme numele ei după numele meu.
29 Şi strânse David tot poporul, şi merse la Rabba, şi o bătù şi o luă.
30 Şi el luă coroana regelui Ammoniţilor depe capul lui, a cărei greutate erà un talant de aur cu pietri preţioase; şi se puse pre capul lui David; şi scoase el din cetate prăzi multe foarte.
31 Şi pre poporul din ea îl scoase, şi-l trecù prin ferestri, şi prin suluri de fer, şi prin topoare de fer, şi-i puse în cuptoarele cărămizilor. Aşà făcù el tuturor cetăţilor fiilor lui Ammon; Atuncia se întoarse David şi tot poporul înapoi, la Ierusalim.