Eterniseed

2 Samuel 19

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și se spuse lui Ioab: Iată regele plânge și bocește după Absalom!

2 Și se prefăcù isbânda din acea zi în plângere pentru tot poporul. Că poporul auzì în acea zi zicându-se, că regele este amărît pentru fiul său.

3 Și poporul se furișă în acea zi înlăuntrul cetății, cum se furișează un popor, care se rușinează, când fuge din luptă.

4 Iar regele își acoperì fața sa, și bocì cu voce tare: Fiul meu, Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!

5 Și se duse Ioab în casă la rege, și zise: Tu rușinezi astăzi fața tuturor servilor tăi, cari au mântuit astăzi viața ta, și vieața fiilor tăi și a ficelor tale, și vieața femeilor tale, și vieața concubinelor tale;

6 Pentru că tu iubești pre cei ce te urăsc, și urăști pre cei ce te iubesc: că tu dovedești astăzi, că mai marii și servii tăi nu-ți sunt nimic. Căci eu cunosc astăzi, că de ar mai trăi Absalom, și noi toți am fi murit, aceasta plăcut ar fi în ochii tăi.

7 Și acum scoală-te, ieși, și vorbește după inima servilor tăi; căci mă jur pre Domnul, de nu vei ieși, nu va rămâneà nici un bărbat cu tine noaptea aceasta; și aceasta va fi mult mai rău pentru tine, decât tot răul, care a venit asupră-ți din tinereața ta și până acum.

8 Deci se sculă regele, și șezù în poartă. Și i-se spuse întregului popor, zicând: Iată, regele șede în poartă. Și venì tot poporul înaintea regelui; că Israelul fugise fiecare la cortul său.

9 Şi se certă tot poporul din toate seminţiile lui Israel, zicând: Regele ne-a scăpat din mâna neamicilor noştri, şi ne-a mântuit din mâna Filistenilor: şi acum a fugit el din ţară dinaintea lui Absalom.

10 Şi Absalom, pre care l-am uns preste noi, a murit în luptă; acum deci dece nu puneţi cuvânt pentru întoarcerea regelui?

11 Şi regele David trimise la Zadok şi Abiatar, preoţii, zicând: Dece aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea regelui la casa sa? că cuvântul a tot Israelul a ajuns la rege, în casa sa.

12 Voi sunteţi fraţii mei; osul meu şi carnea mea sunteţi voi. Dece deci aţi fi cei din urmă pentru întoarcerea regelui?

13 Şi către Amasa ziceţi: Nu eşti tu din osul meu şi din carnea mea? Aşă să-mi facă Dumnezeu şi încă mai mult, dacă tu nu vei fi mai mare preste oaste înaintea mea în toate zilele în locul lui Ioab!

14 Şi acesta plecă inima tuturor bărbaţilor din Iuda, ca pre a unui om, încât ei trimiseră la rege, zicând: Întoarce-te tu înapoi, şi toţi servii tăi!

15 Şi aşă se întoarse regele înapoi. Şi venì până la Iordan; şi Iuda venì până la Ghilgal, ca să întâmpine pre rege, şi să petreacă pre rege preste Iordan.

16 Şi se grăbì Şimei, fiul lui Ghera, a Beniaminitului, din Bahurim, şi se pogorî cu bărbaţii din Iuda înaintea regelui David.

17 O mie bărbaţi din Beniamin erau cu dânsul, şi Ţiba, servul casei lui Saul, şi cincisprezece fii ai lui, şi douăzeci de servi ai lui cu dânsul, şi merseră înaintea regelui preste Iordan.

18 Şi după ce trecù luntrea, ca să treacă casa regelui, şi să facă ce erà bun în ochii săi, căzù Şimei, fiul lui Ghera, înaintea regelui, când treceà el preste Iordan;

19 Şi zise către rege: Domnul meu! Să nu-mi socotească domnul meu fărădelegea, şi să nu-şi amintească de nedreptăţile ce ţi-a făcut servul tău în acea zi, când domnul meu regele ieşià din Ierusalim, ca să le pună regele la inimă.

20 Că servul tău cunoaşte, că am păcătuit. Deci iată, eu am venit astăzi cel dântâiu din toată casa lui Iosif întru întâmpinarea domnului meu, regele.

21 Şi Abişai, fiul Ţeruiei, răspunse, şi zise: Să nu fie Şimei ucis pentru aceasta, că a blestemat pre unsul Domnului?

22 Şi David zise: Ce aveţi voi cu mine, voi fii ai Ţeruiei, că vă faceţi astăzi mie împotrivitori? Să fie ucis carevà în Israel astăzi? Au nu cunosc eu astăzi, că sunt rege prestre Israel?

23 Deci regele zise către Şimei: Nu vei murì; şi regele îi jură.

24 Şi Mefiboşet, fiul lui Saul, se pogorî întru întâmpinarea regelui. Şi el nu-şi gătise nici picioarele sale, nici barba sa, nici îşi spălase vestmintele sale, din ziua, în care s'a dus regele până în ziua, când se întoarse el în pace.

25 Şi venind din Ierusalim, înaintea regelui, zise regele către dânsul: De ce nu ai mers tu cu mine, Mefiboşet?

26 Şi el răspunse: Domnul meu, regele! servul meu m'a înşelat. Căci servul tău zise: Voiu să-mi înşeuez asinul, şi să călăresc pre el, şi să merg cu regele; că servul tău este olog.

27 Şi el a vorbit de rău de servul tău la domnul meu, regele; dar domnul meu, regele este ca îngerul lui Dumnezeu; fă deci ce este bun în ochii tăi.

28 Că deşi toţi cei din casa părintelui meu nu sunt decât bărbaţi vrednici de moarte faţă cu domnul meu, regele, totuşi tu ai pus pre servul tău între cei ce mănâncă la masa ta. Şi ce drept mai am eu, de a mai cere încă regelui?

29 Şi regele zise către dânsul: Pentru ce mai vorbeşti încă de ale tale? Am zis-o: Tu şi Ţiba împărţiţi câmpul.

30 Şi Mefiboşet zise către rege: Să ia el şi totul, deoarece domnul meu, regele, în pace a venit în casa sa.

31 Şi Barzillai, Galaaditul, se pogorî dela Roghelim, şi trecù cu regele preste Iordan, ca să-l petreacă peste Iordan.

32 Iar Barzillai erà bătrân foarte, de optzeci de ani; şi el îngrijise de rege, pe când petreceà în Mahanaim; că el erà un bărbat avut foarte.

33 Şi regele zise către Barzillai: Vino cu mine; că eu voiu să îngrijesc de tine la mine în Ierusalim!

34 Şi Barzillai zise regelui: Câte sunt încă zilele vieţii mele, ca să mă sui cu regele la Ierusalim?

35 Optzeci de ani am astăzi; pot eu oare deosebì între bine şi rău? Poate să guste oare servul tău ceeace mănâncă şi ceeace beau? Pot oare să mai aud vocea cântăreţilor şi a cântăreţelor? Dece dară să mai fie servul tău de povara domnului meu, regele?

36 Servul tău va mai merge puţin cu regele preste Iordan. Şi dece să-mi facă regele asemenea răsplată?

37 Lasă să se întoarcă servul tău, ca să mor în cetatea mea, lângă mormântul părintelui meu şi al mumei mele! Iată servul tău, Chimham, va trece cu domnul meu, regele; şi fă lui ce este bun în ochii tăi!

38 Şi zise regele: Chimham să treacă cu mine, şi eu îi voiu face ceeace-ţi va plăceà ţie, şi tot ce vei pofti dela mine îţi voiu da.

39 Şi tot poporul trecù Iordanul; şi când îl trecù şi regele, regele sărută pre Barzillai, şi-l binecuvântă; şi acesta se întoarse înapoi la locul său.

40 Şi regele merse la Ghilgal, şi Chimham merse cu dânsul; şi tot poporul lui Iuda petrecù pre rege, şi chiar şi jumătate din poporul lui Israel.

41 Şi iată, toţi bărbaţii din Israel veniră la rege, şi ziseră către dânsul: De ce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii din Iuda, şi au trecut pre rege şi casa lui preste Iordan, şi pre toţi bărbaţii lui David cu dânsul?

42 Şi răspunseră toţi bărbaţii din Iuda bărbaţilor din Israel: Pentru că regele ne este mai aproape. Dece sunteţi voi aşà de aprinşi pentru lucrul acesta? Mâncat-am noi cevà dela rege? Sau datu-ni-s'au daruri?

43 Şi răspunseră bărbaţii din Israel bărbaţilor din Iuda, şi ziseră: Zece părţi avem în rege, şi chiar în David avem mai mult decât voi; pentru ce dar voi ne-aţi despreţuit, şi nu cuvântarăm noi cei dântâiu pentru reîntoarcerea regelui nostru? Şi cuvintele bărbaţilor din Iuda erau mai aspre decât cuvintele bărbaţilor din Israel.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.