1 Și lupta a fost îndelungată între casa lui Saul și casa lui David. Și David din ce în ce se întărì, iar casa lui Saul din ce în ce slăbì.
2 Și lui David se născură în Hebron fii: Întâiu-născutul său fu Ammon din Ahinoam, Ezreeleana;
3 Și al doilea, Chileab din Abigail, femeia lui Nabal din Carmel; Și al treilea, Absalom, fiul Maacheei, fica Talmaei, regele din Gheșur;
4 Și al patrulea, Adonia, fiul Hagetei; Și al cincilea, Dafatia, fiul Abitalei,
5 Și al șaselea, Etream din Egla, femeia lui David. Aceștia se născură lui David în Hebron.
6 Și pe când urmà resbelul între casa lui Saul și casa lui David, Abner s'a lipit tare de casa lui Saul.
7 Dar Saul aveà o concubină, al cărei nume _erà_ Ritpa, fica Abiei. Și Ișboșet zise lui Abner: De ce ai intrat la concubina părintelui meu?
8 Și Abner se mănià foarte de cuvintele lui Ișboșet, și zise: Au doară cap de câne al lui Iuda _sunt_ eu, care astăzi arăt milă către casa lui Saul, părintele tău, către frații săi, și către amicii săi, și pre tine nu te-am lăsat să cazi în mâna lui David; și tu acum mă ai de rău pentru păcătuirea cu o femeie?
9 Așa să facă Dumnezeu lui Abner și încă mai mult, de nu voiu face așà, cum a jurat Domnul lui David:
10 De a înlăturà regatul dela casa lui Saul, și de a ridicà tronul lui David preste Israel și preste Iuda, dela Dan și până la Beer-Șeba.
11 Și el nu mai putù răspunde lui Abner nici un cuvânt; că se temù de el.
12 Și Abner trimise soli la David, cari să-i zică din parte-i: A cui e țara? Și să-i zică: Încheie legământ cu mine; și iată, mâna mea va fi cu tine, spre a-ți aduce tot Israelul.
13 Și el zise: Bine! voiu încheià cu tine legământ; dar un lucru cer dela tine, adecă să nu vezi fața mea, până ce nu vei aduce pre Mical, fata lui Saul, când vei venì să vezi fața mea.
14 Și David trimise soli la Ișboșet, fiul lui Saul, zicând: Dă-mi pre femeia mea, Mical, cu care m'am logodit pentru o sută de tăieri împrejur de ale Filistenilor.
15 Și Ișboșet trimise, și o luă dela bărbatul ei, dela Paltiel, fiul lui Laiș.
16 Și bărbatul ei merse cu dânsa, și plângeà, mergând în urma ei până la Bahurim; atunci zise Abner către dânsul: Du-te, întoarce-te! Și el se întoarse.
17 Și Abner vorbì bătrânilor lui Israel, zicând: Voi ați cerut altă dată pre David de rege preste voi.
18 Deci faceți-! Că Domnul a vorbit către David, zicând: Prin David, servul meu, voiu scăpà poporul meu din mâna Filistenilor și din mâna tuturor neamicilor săi.
19 Și Abner mai vorbì la urechile lui Beniamin. Și apoi se duse Abner, ca să spună lui David în Hebron tot ce erà bun în ochii casei întregi a lui Beniamin.
20 Și ajungând Abner la David în Hebron cu douăzeci de bărbați, David dădù lui Abner și bărbaților, cari erau cu dânsul, un ospăț.
21 Atuncia zise Abner lui David: Mă voiu sculà, și mă voiu duce, și voiu adunà tot Israelul la domnul meu regele, ca să încheie cu tine legământ, și tu să domnești în totul cum dorește sufletul tău. Și David dădù drumul lui Abner, și el merse în pace.
22 Și iată, servii lui David și Ioab veniră dela urmărirea unei cete, și aduseră multă pradă cu dânșii și Abner nu mai erà la David în Hebron; că el îi dăduse drumul, și Abner se dusesese în pace.
23 Și Ioab și toată oastea ce erà cu el, sosind, se spuse lui Ioab, zicând: Abner, fiul lui Ner, a venit la rege,
24 și zise; Ce ai făcut? Iată, Abner a venit la tine; pentru ce i-ai dat drumul, de s'a dus?
25 Tu cunoști pre Abner, fiul lui Ner; ca să te înșele venise el, și ca să afle intrarea ta și ieșirea ta, și ca să știe totul ce faci tu.
26 Și Ioab ieși dela David, și trimise soli după Abner, și ei îl întoarseră înapoi dela groapa Sira; iar David nu știà.
27 Și întorcându-se Abner la Hebron, Ioab îl trase de o parte sub poartă, spre a vorbì cu dânsul în ascuns; și acolo îl lovì în pântece de murì, pentru sângele lui Așahel, fratele său.
28 Și auzind David aceasta mai pe urmă, zise: Nevinovat sunt eu și regatul meu înaintea Domnului în veci de sângele lui Abner, fiul lui Ner.
29 Să cadă vina preste capul lui Ioab, și preste toată casa părintelui său; și să nu lipsească nici odată în casa lui Ioab om cu scurgere, sau lepros, sau care se razemă în cârji, sau care cade de sabie, sau lipsit de pâne.
30 Așà Ioab și Abisai, fratele său, au ucis pre Abner, pentru că el omorîse pre Asahel, fratele lor, în resbelul de lângă Ghibeon.
31 Și David zise către Ioab și către tot poporul care erà cu el: Rupeți vestmintele voastre, și vă încingeți cu saci, și bociți înaintea lui Abner. Și regele David mergeà în urma sicriului.
32 Și îmmormântară pre Abner în Hebron; și regele își ridică vocea sa, și plânse la mormântul lui Abner; și tot poporul plângeà.
33 Și regele cântă această plângere pentru Abner, și zise: Să moară Abner, cum moare un mișel?
34 Mânile tale nu erau legate, nici picioarele încătușate; tu ai picat, cum se pică înaintea oamenilor celor vii!
35 Și tot poporul plânse mult după dânsul. Și veni tot poporul, ca să facă pre David să mănânce fiind încă ziuă; dar David jură, zicând: Așà să-mi facă Dumnezeu și încă mai mult, de voiu gustà pâne sau alt cevà înainte de apusul soarelui.
36 Și tot poporul văzù aceasta, și-i plăcù aceasta; că toate ce făceà regele, plăceà la tot poporul.
37 Și cunoscù în ziua aceea tot poporul și întreg Israelul, că n'a fost dela rege moartea lui Abner, fiul lui Ner.
38 Și regele zise servilor săi: Nu știți voi, că o căpetenie, și chiar un mare căpitan a căzut astăzi în Israel?
39 Și eu slab sunt astăzi, și abià uns de rege, și acei bărbați, fiii Teruiei, sunt prea puternici pentru mine. Domnul să răsplătească aceluia, care a făcut răul, după răutatea sa.