1 Și scăpați fiind, atunci cunoscurăm bine că insula se numește Melite.
2 Și barbarii ne arătau nu puțină bunăvoință; pentru că aprinzând foc ne luară pe toți la dânșii din pricina ploii ce erà și a frigului.
3 Și Pavel strângând grămadă de uscături și punând pe foc, o viperă ieșind de căldură îl apucă de mână.
4 Și barbarii când văzură viețuitoarea atârnată de mâna lui ziceau unii către alții: cu adevărat omorîtor este omul acesta, pe care dreptatea nu-l lasă să fie viu, deși este scăpat din mare.
5 Dar el scuturând în foc viețuitoarea nu suferi nici un rău.
6 Și ei așteptau că el are să se umfle sau să cadă de-odată mort. Dar așteptând dânșii mult și văzând că nu i-se întâmplă nici un rău, schimbându-se ziceau că el este Dumnezeu. Fapta minunată a lui Pavel.
7 Și împrejurul acelui loc aveà țarine un anume Popliu, cel dintăiu al insulei; acesta după ce ne primi, ne ospătă prietenește trei zile.
8 Și tatăl lui Popliu zăceà apucat de friguri și vintre. La dânsul intrând Pavel și rugându-se, punând mânile asupră-i îl făcu sănătos.
9 Făcându-se aceasta veneau la dânsul și ceilalți din insulă care aveau suferințe și erau tămăduiți;
10 Aceștia ne cinstiră și cu multă cinste, și fiind noi să plecăm puseră cele pentru trebuința noastră. Sosirea și predica lui Pavel la Roma.
11 Iar după trei luni plecarăm într'un vas Alexandrin, cu semnul Castor și Polux, care vas iernase în insulă.
12 Și ajungând la Siracuza am rămas trei zile.
13 De acolo înconjurând am sosit la Regiu; și după o zi bătând vânt de mează-zi, am venit a doua zi la Poțioli,
14 Unde găsind frați am fost îndemnați să rămânem la dânșii șapte zile; și astfel am venit la Roma.
15 Și frații de acolo auzind cele despre noi veniră spre întâmpinarea noastră până la Foru lui Apiu și la Trei taberne, pe care văzându-i Pavel, mulțumind lui Dumnezeu, luă îndrăzneală.
16 Iar când am intrat în Roma, sutașul dete căpeteniei ostășești în primire pe cei legați, iar lui Pavel îi dete voie să rămâie singur cu ostașul care-l păzeà.
17 Și după trei zile dânsul chemă împreună la sine pe cei care erau fruntași Iudeilor; și venind ei împreună zise către dânșii: bărbați, frați, eu ne făcând nimic împotriva poporului sau datinelor părintești, legat fiind în Ierusalim am fost dat în mânile Romanilor,
18 Care cercetându-mă voiau să-mi deà drumul, pentru că nici o vină de moarte nu erà în mine;
19 Dar Iudeii împotrivindu-se prin cuvinte am fost nevoit să cer a fi judecat de Cesarul, nu că aș aveà ceva ca să învinuiesc neamul meu.
20 Deci pentru acest cuvânt v'am chemat ca să vă văz și să vă vorbesc; căci pentru nădejdea lui Israel sunt împresurat cu acest lanț.
21 Iar ei ziseră către dânsul: noi n'am primit din Iudea nici scrisori despre tine, nici venind vreunul dintre frați a dat știre sau a vorbit ceva rău de tine.
22 Dar găsim cu drept să auzim dela tine cele ce gândești: căci despre erezia aceasta ne este cunoscut, că pretutindenea se vorbește împotrivă.
23 Și hotărându-i o zi veniră mai mulți la dânsul în casa de poposire, cărora le spuse adeverind împărăția lui Dumnezeu, și încredințându-i de dimineață până seara despre Iisus atât din legea lui Moise cât și din profeți.
24 Și unii erau încredințați de cele spuse, iar alții nu credeau.
25 Și neînvoindu-se între dânșii plecară, dupăce Pavel zise un cuvânt, că bine a vorbit duhul sfânt prin Isaia profetul către părinții voștri
26 Zicând: „Du-te la poporul acesta și zi: cu auzul veți auzi, dar nu veți înțelege; și văzând veți vedeà, dar nu veți cunoaște;
27 Căci s'a îngrășat inima acestui popor, și cu urechile au auzit greu, și au închis ochii lor, ca nu cumva să vază cu ochii și să auză cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă, și să-i vindec pe ei“.
28 Deci cunoscut să vă fie vouă, că neamurilor s'a trimis această mântuire a lui Dumnezeu; și dânșii vor ascultà.
29 Și după ce zise el acestea, Iudeii plecară având mare neînțelegere între dânșii.
30 Iar Pavel rămase doi ani deplini într'o casă închiriată de el însuși, și primià pe toți care veneau la dânsul,
31 Predicând împărăția lui Dumnezeu și învățând fără nici o sfială, fără nici o pedecă cele despre Domnul Iisus Hristos.