1 Ascultați cuvântul acesta, ce eu înnalț asupra voastră, Această plângere, casă a lui Israel!
2 Căzut-a, și nu se va mai sculà, Fecioara lui Israel; Zace aruncată la pământ, Și nu este cine să o scoale.
3 Căci așa zice Domnul, Dumnezeul: Cetatea, din care ieșiau o mie, Va rămâneà cu o sută, Va rămâneà cu zece, În casa lui Israel.
4 Căci așa zice Domnul către casa lui Israel: Căutați-mă și veți trăì.
5 Și nu căutați Bet-Elul, Și nu intrați în Ghilgal, Și nu treceți la Beer-Șeba: Căci Ghilgalul va fi dus în prinsoare, Și Bet-Elul se va nimici.
6 Căutați pe Domnul, și veți trăi; Ca să nu izbucnească ca focul în casa lui Iosif, Și să o mistuie, și să nu fie nimenea în Bet-El, care să-l stingă.
7 Voi care prefaceți judecata în pelin, Și aruncați la pământ dreptatea.
8 Căutați pe cel ce a făcut pleiadele și Orionul, Pe cel ce preface umbra morții în dimineață, Și întunecă ziua ca noaptea; Pe cel ce chiamă apele mării, Și le varsă peste pământ; Domnul este numele lui!
9 Pe cel ce ridică sfărâmarea asupra celui puternic, Ca să intre sfărâmarea în întărituri.
10 Ei urăsc pe cei ce mustră în poartă, Și se îngrețoșează de cel ce vorbește fără prihană;
11 Deaceea, fiind că călcați pe sărac, Și luați dela el daruri de grâu; De ați zidit case de piatră cioplită, Totuși nu veți locui în ele; De ați sădit vii plăcute, Totuși nu veți bea vinul lor.
12 Căci cunosc fărădelegile voastre cele multe, Și păcatele voastre cele mari, Ale voastre celor ce apăsați pe cel drept, Și luați mită, Și strâmbați dreptul celor săraci în poartă.
13 Deaceea cel cu minte tace în timpul acesta; Căci este timp rău.
14 Căutați binele și nu răul, pentru ca să trăiți; Și așa Domnul, Dumnezeul oștirilor, va fi cu voi, Cum ziceți.
15 Urîți răul, și iubiți binele, Și așezați dreptatea în poartă; Poate, Domnul, Dumnezeul oștirilor, se va îndură De rămășița lui Iosif.
16 Deaceea Domnul, Dumnezeul oștirilor, Domnul, așa zice: Plângere va fi în toate părțile; Și în toate ulițele vor zice: „Vai, vai!” Și vor strigă pe plugar la plângere, Și pe cei cu meșteșugul boeirei la boeire.
17 Și în toate viile o boeire va fi; Căci voiu trece prin mijlocul tău, Zice Domnul.
18 Vai celor ce doresc ziua Domnului! De ce folos vă va fi ziua Domnului? Va fi zi de întunerec, și nu de lumină.
19 Este ca cum ar fugi omul de dinaintea leului, Și l-ar întâmpină un urs; Sau ar intră în casă, și sprijinind mâna sa de părete, Un șarpe l-ar mușcă.
20 Au nu va fi de întunerec ziua Domnului, şi nu de lumină? Ba chiar întunecime şi fără lucire?
21 Urăsc și mă lapăd de sărbătorile voastre, Și nu-mi vor fi plăcute serbările voastre;
22 De-mi veți aduce arderile de tot și darurile voastre de pâne, Nu le voiu primi, Și nu voiu privi jertfa voastră de bucurie din cele îngrășate.
23 Depărtează dela mine vuetul cântărilor tale, Și cântarea harpelor tale nu o voiu ascultă.
24 Ci judecata să curgă ca apa, Și dreptatea ca un părău puternic.
25 Au doară mi-ați adus jertfe și daruri de pâne, Casă a lui Israel, patruzeci de ani în pustiu?
26 Dar ați purtat pe Sicut, Molocul vostru; Și pe Chiun, idolii voștri, Și pe Cocab, zeul vostru, Pe care voi vi l-ați făcut.
27 Deaceea vă voiu duce prinși dincolo de Damasc, Zice Domnul, al cărui nume este Dumnezeul oștirilor.