1 În anul al doilea al domniei lui Nebucodonosor a visat Nebucodonosor visuri, și i-s'a turburat spiritul, și somnul fugì dela dânsul.
2 Atuncia a poruncit regele să i-se cheme magii, descântătorii, fermecătorii și Chaldeii, ca să deslege regelui visurile sale. Deci ei au venit, și au stat înaintea regelui. Și le-a zis regele:
3 Visat-am vis, și spiritul meu este în neodihnă de a cunoaște visul.
4 Și au vorbit Chaldeii către regele sirienește, zicând: Rege, în veci să trăești! spune servilor tăi visul, și noi vom arătà deslegarea lui.
5 Răspuns-a regele, și a zis Chaldeilor: Scăpatu-mi-a din minte lucrul; dar de nu-mi veți face cunoscut visul și deslegarea lui, veți fi făcuți bucăți, și casele voastre vor ajunge bălegar:
6 Iar demi veți arătà visul și deslegarea lui, veți luà dela mine daruri, răsplătiri și onoare mare, deci arătați-mi visul și deslegarea lui.
7 Iar ei răspuns-au de a doua oară, și au zis: Să spună regele visul către servii săi, și noi îi vom arătà deslegarea lui.
8 Răspuns-a regele, și a zis: Cu adevărat văd, că voi căutați numai a câștigà timp, fiindcă vedeți, că lucrul mi-a scăpat.
9 Dar de nu-mi veți face cunoscut visul, o singură hotărîre este asupră-vă, căci v'ați înțeles să spuneți înaintea mea cuvinte mincinoase și înșelătoare, până ce se va schimbà timpul: spuneți-mi deci visul, și atuncia voiu cunoaște, că puteți a-mi arătà și deslegarea lui.
10 Răspuns-au Chaldeii regelui, și au zis: Nu este nici un om pe pământ, care să poată arătà lucrul acesta regelui; precum nu este nici un rege, domn sau guvernător, care să ceară așa lucruri dela vre un mag, sau descântător, sau Chaldeu.
11 Și lucrul ce-l cere regele este greu, și nu este nimenea în stare a-l arătà regelui, decât zeii, a căror locuință nu este între locuitori.
12 Deci mâniatu-s'a regele, și s'a infuriat foarte, și a poruncit să se peardă toți înțelepții Babilonului.
13 Deci a ieșit o hotărîre, ca să se omoare înțelepții; și au căutat și pe Daniel și pe soții săi, ca să-i omoare.
14 Atuncia a răspuns Daniel cu minte și cu înțelepciune către Arioc, capul gardei domnești, care ieșise ca să omoare pe înțelepții Babilonului;
15 Răspuns-a și a zis către Arioc, capul gardei domnești: Pentru ce această hotărîre grăbită din partea regelui? Atuncia Arioc a arătat lui Daniel lucrul.
16 Deci a întrat Daniel, și a rugat pe rege, ca să-i lase timp, și el va dà regelui deslegarea visului.
17 Apoi s'a dus Daniel in casa sa, și a înștiințat de acest lucru pe Anania, Mișael și Azaria, soții săi;
18 ceară îndurarea dela Dumnezeul cerului pentru taina aceasta, ca să nu fie pierduți Daniel și soții săi dimpreună cu ceilalți înțelepți ai Babilonului.
19 Atuncia descoperitu-s'a lui Daniel taina o vedere de noapte. Și a binecuvântat Daniel pe Dumnezeul cerului. Daniel deci luând cuvântul a zis:
20 binecuvântat numele lui Dumnezeu din veci în veci; a lui este înțelepciunea și puterea;
21 Și el schimbă și anotimpurile; dă jos pe regi, și ridică pe regi. înțelepților înțelepciune, Și celor cu pricepere știință;
22 descopere cele adânci și ascunse; cele din întunerec, lumina cu dânsul locuește.
23 Ție, Dumnezeule al părinților mei, îți mulțumesc și te laud Pre tine, care mi-ai dat înțelepciune și putere, Și mi-ai făcut cunoscut ce noi am dela tine; Căci tu ne-ai făcut cunoscut lucrul regelui.
24 Deci Daniel a întrat către Arioc, pe care regele îl rânduise să peardă pe înțelepții Babilonului; întrat-a, și zis-u-i-a: Să nu pierzi pe înțelepții Babilonului; du-mă înaintea regelui, și eu voiu arătà regelui deslegarea.
25 Atuncia a dus Arioc cu grabă pe Daniel înaintea regelui, și a vorbit către dânsul așa: Am aflat un bărbat din prinșii lui Iuda, care va arătà regelui deslegarea visului.
26 Și regele a răspuns, și a zis către Daniel, al cărui nume erà Beltșazzar: Au ești în stare să-mi arăți visul, ce am văzut, și deslegarea lui?
27 Și Daniel răspunzând regelui a zis: Taina de care întreabă regele, înțelepții, descântătorii, magii, și ghicitorii nu pot să o arete regelui;
28 este un Dumnezeu în cer, care descopere tainele, și face cunoscut regelui Nebucodonosor, are să fie în zilele cele din urmă. Visul tău și vederile capului tău pe patul tău acestea sunt:
29 Rege, suitu-s'a în mintea ta pe patul tău gândirea despre ceea ce are să fie după acestea; descoperitorul tainelor îți face cunoscut ce are să se întâmple.
30 mie taina aceasta nu mi-s'a descoperit prin vre-o înțelepciune ce eu ași aveà mai mult decât toți viețuitorii, ci ca să se arăte regelui deslegarea, și să cunoști cugetările inimii tale.
31 Tu, rege, priviai, și iată, un chip mare: mare foarte erà acel chip, și strălucirea lui măreață; el stà înaintea ta, și forma lui erà înspăimântătoare.
32 aur curat erà capul acelui chip, pieptul și brațele lui de argint, iar pântecele și coapsele sale de aramă;
33 Flurele lui de fer, picioarele lui parte de fer și parte de lut.
34 Tu-l priviai, până ce ruptu-s'a de sine, iar de mână de om, o peatră, care a lovit chipul peste picioarele sale cele de fer și de lut, și le-a sfărâmat.
35 Atuncia ferul, lutul, arama, argintul și aurul s'au sdrumicat la un loc, și s'au făcut pleava din arie în timpul verii; și vântul le-a spulberat, așa că nu s'a aflat lor; iar peatra, ce a lovit chipul, făcu munte mare, umplu tot pământul.
36 Acesta este visul; și spune-vom regelui deslegarea.
37 , rege, ești regele regilor; Dumnezeul cerului datu-ți-a regat, putere, tărie și mărire.
38 din tot locul, unde locuesc fiii oamenilor, fiarele câmpului și paserile cerului, datu-le-a în mâna ta, și te-a așezat domn peste toate acestea. ești capul cel de aur.
39 Și după tine se va ridicà un alt regat mai pe jos decât al tău, și un alt, al treilea regat, de aramă, care va domni preste tot pământul.
40 Și al patrulea regat va fi tare ca ferul: ca ferul care sfărâmă și mărunțește toate; adecă ca ferul ce sdrumică toate, așa va sfărâmă el pe toate acestea, și le va sdrumicà.
41 Iar că ai văzut picioarele și degetele parte de lut de olar și parte de fer, aceasta înseamnă, că regatul va fi împărțit: dar va rămâneà ceva într'însul din puterea ferului; cum ai văzut ferul amestecat cu lut de olar.
42 Și cum degetele picioarelor erau parte de fer și parte de lut, așa și regatul va fi în parte tare și în parte fraged.
43 Și cum ai văzut ferul amestecat cu lut de olar, așa se vor amestecà cu seminția oamenilor: dar nu se vor lipi unul de altul, cum ferul nu se amestecă cu lutul.
44 Și în zilele regilor acestora va ridicà Dumnezeul cerului un regat, care în veci nu se va nimici; și domnia dela acesta nu va trece la alt popor; el va sfărâmà și va nimici toate acele regate, dar el va rămâneà în veci.
45 Iar că ai văzut, că din munte s'a rupt o peatră de sine, fără mână de om, și a sfărâmat ferul, arama, lutul, argintul și aurul: Prin aceasta Dumnezeul cel mare face cunoscut regelui ceea ce are să fie după acestea; și adevăr este visul și sigură deslegarea lui.
46 Atuncia regele Nebucodonosor a căzut pe fața și s'a închinat lui Daniel, și a poruncit să i-se aducă jertfe și tămâiări binemirositoare.
47 Și regele luând cuvântul, zis-a cătră Daniel: Cu adevărat, Dumnezeul vostru este Dumnezeu al zeilor, și Domnul regilor, care descopere tainele; fiindcă ai putut să descoperi taina aceasta.
48 Atuncia regele a mărit pe Daniel, i-a dat mari și multe daruri, și l-a pus guvernător preste toată provincia Babilonului, și capul președinților celor preste toți înțelepții Babilonului.
49 Și a cerut Daniel dela rege, și a pus pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego preste trebele provinciei Babilonului; iar Daniel ședeà în poarta regelui. Șadrac, Meșac și Abed-Nego nevoind a se închinà chipului de aur, sunt aruncați în cuptorul de foc, unde sunt păstrați în vieață într'un chip minunat.