Eterniseed

Deuteronomul 9

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Ascultă, Israele! tu astăzi treci Iordanul, ca să intri, și să stăpânești popoare mai mari și mai tari decât tine, cetăți mari și întărite până la cer;

2 Popor mare și înalt la stat, pre fiii Enakiților, pre cari-i cunoști, și despre care ai auzit, zicând: Cine poate stà înaintea fiilor lui Enak? Tu dar să știi,

3 că Domnul Dumnezeul tău, care merge înaintea ta, este foc mistuitor; el îi va pierde, și-i va face ca să plece înaintea ta, și tu-i vei alungà, și-i vei pierde curând, precum ți-a promis Domnul.

4 Și după ce Domnul Dumnezeul tău, îi va alungà de dinaintea ta, să nu cugeți întru inima ta, zicând: Pentru dreptatea mea m'a adus Domnul aicia, ca să iau acest pământ în stăpânire, ci pentru nelegiuirea popoarelor acestora, Domnul le alungă de dinaintea ta.

5 Nu pentru dreptatea ta, nici pentru intregiunea inimii tale intri tu în pământul lor, ca să-l iei în stăpânire, ci pentru nelegiuirea popoarelor acestora Domnul le alungă dinaintea ta, și pentru ca să-și implinească cuvântul, cu care s'a jurat părinților tăi: lui Abraam, lui Isaac și lui Iacob.

6 Deci să știi tu, că nu pentru dreptatea ta Domnul Dumnezeul tău, îți dă acest pământ bun, ca să-l iai în stăpânire; că ești popor tare la cerbice;

7 Adu-ți aminte, și nu uità, că tu ai măniat pre Domnul Dumnezeul tău, în pustiu! Din ziua aceea, în care ai ieșit din pământul Egiptului, până ce ați ajuns în locul acesta, răsculători ați fost împotriva Domnului.

8 Și în Horeb atâta întărâtară-ți pre Domnul, că el de mănie voi să vă piardă.

9 Când mă suiì pe munte, ca să iau tablele cele de piatră, tablele legământului, care-l făcù Domnul cu voi, eu rămăsei pe munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără ca pâne să mănânc sau apă să beau;

10 Și Domnul îmi dădù cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, și pe ele toate cuvintele, care le-a vorbit Domnul cu voi pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.

11 Și la sfârșitul celor patruzeci de zile și patruzeci de nopți, Domnul îmi dădu cele două table de piatră, tablele legământului.

12 Și Domnul zise către mine: Scoală-te, pogoară-te curând de aicia; că poporul tău, pre care l-ai scos din Egipt, s'a corupt: ei curând s'au abătut dela calea, care le-am poruncit eu; ei și-au făcut chip turnat.

13 Și Domnul mai vorbì către mine, zicând: Eu mă uitai la poporul acesta, și iată el este popor tare la cerbice:

14 Lasă-mă să-l pierd, și numele lui să-l stâng de sub cer, și pre tine te voiu face popor mai tare și mai număros decât acesta.

15 Și întorcându-mă și pogorându-mă depe munte, care ardeà în foc, având cele două table ale legământului în amândouă mânile mele,

16 Eu mă uitai, și iată voi păcătuiră-ți contra Domnului Dumnezeului vostru, și vă făcuseră-ți vițel turnat: curând vă abătuseră-ți dela calea, care v'o poruncise Domnul.

17 Atuncia luai cele două table, și le aruncai din mânile mele, și le sfărâmai înaintea ochilor voștri.

18 Și mă închinai înaintea Domnului, ca și întâiași dată, patruzeci de zile și patruzeci de nopți, fără ca pâne să mănânc, sau apă să beau, pentru toate păcatele voastre, pre care le-ați făptuit, făcând ce este rău în ochii Domnului, ca să-l mâniați.

19 Că eu mă temeam de iuțimea aceea, și de mânia, cu care Domnul a fost aprins asupra voastră; că voià să vă piardă pre voi. Și Domnul mă ascultă și astădată.

20 Încă și asupra lui Aaron se mânie Domnul foarte, așa că umblà să-l piardă pre el; iar eu mă rugai în același timp și pentru Aaron.

21 Și fapta păcatului vostru, pre care făcură-ți voi, vițelul, îl luaiu, și-l arsei cu foc, și-l pisai, sdrobindu-l foarte, până ce se făcù mărunt ca pulberea; și acea pulbere o aruncai în pârăul ce curge din munte.

22 (Așa și la Tabera, și la Massa, și la Kibrot-Taava mâniați-ți pre Domnul.

23 Și când vă trimise Domnul dela Kadeș-Barnea, zicând: Suiți-vă și luați în stăpânire pământul acela, pre carele l-am dat vouă, voi și atuncia vă răsculară-ți împotriva Domnului Dumnezeului vostru, și nu iați crezut lui, și n'ați ascultat de vocea lui.

24 Răsculători ați fost în contra Domnului din ziua în care v'am cunoscut pre voi).

25 Și eu mă închinai inaintea Domnului: patruzeci de zile și patruzeci de nopți fuseră, cât mă închinai: că Domnul zise, că vreà să vă piardă.

26 Și eu mă rugai Domnului, și zisei: Doamne, Doamne, nu stricà pre poporul tău și moștenirea ta, pre care tu o ai răscumpărat-o prin puterea ta, și pre care tu l-ai scos din Egipt cu mână tare;

27 Adu-ți aminte de servii tăi: Abraam, Isaac și Iacob; nu căutà la învârtoșarea poporului acestuia, nici la răutatea lui, nici la păcatul lui:

28 Ca nu cumvă în țara, din care ne-ai scos, să se zică: Pentru că Domnul nu putù să-i aducă în pământul, pre care li-l promisese; și pentru ura sa către dânșii îi scoase, ca să-i omoare în pustiu.

29 Că ei sunt poporul tău și moștenirea ta, pre care i-ai scos cu puterea ta cea mare, și cu brațul tău cel întins. Tablele cele nouă.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.