Eterniseed

Eclesiastul 4

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și văzut-am iarăș toate apăsările, ce se fac supt soare; și iacă, lacrimile celor apăsați, celor ce n'au nici un mângăietor! și puterea este pe partea apăsătorilor lor; dar aceia n'au nici un mângăietor.

2 Atuncia am fericit pre cei morți, pre cei ce au și murit, mai mult decât pre cei vii, ce trăesc încă.

3 Iar mai norocit decât amândoi este cel ce încă n'a fost, care încă n'a văzut răutățile ce se fac supt soare.

4 Văzut-am de asemenea toată osteneala și iscusința maeștrilor, că ea nu-i decât pizma unuia asupra altuia. Deci și aceasta este o deșertăciune și vânare de vânt.

5 Nebunul încrucișează mânele sale, și mănâncă însăși carnea sa.

6 Mai bine este o mână plină în pace decât amândoi pumnii cu osteneală și vânare de vânt.

7 Și văzut-am încă și această deșertăciune supt soare; anume: este unul ce nu are pe nimenea, chiar fiu sau frate nu are, și totuși munca lui n'are sfârșit, și ochiul său nu se satură de avuții;

8 Anume: este unul ce nu are pe nimenea, chiar fiu sau frate nu are, și totuși munca lui n'are sfârșit, și ochiul său nu se satură de avuții; și nu zice nici cum în inima sa: „Pentru cine mă ostenesc, și lipsesc de bunătăți sufletul meu?” Și aceasta este o deșertăciune și lucru rău.

9 Mai bine doi decât unul! căci mai bună plată au pentru munca lor.

10 Căci de cad, unul pe altul se ridică; dar vai de acela, ce este singur, când cade, și nu este cine să-l ridice!

11 Chiar de dorm împreună doi, le este cald; dar unul singur cum se va încălzi?

12 Apoi și dacă pre dânsul singur l'ar puteà birui carevà, dar doi ar putea să-i steà împotrivă; și un fir, pus în trei, nu se rupe curând.

13 Mai bun este un tânăr sărac și înțelept, decât un rege bătrân și nebun, care nu sufere să mai fie învățat.

14 Căci precum acela poate ieși din închisoare, ca să domnească, așa și cel ce s'a născut rege poate sărăci.

15 Văzut-am pre toți viețuitorii, ce umblă supt soare, în jurul acelui tânăr, care îi urmă, și care îi luă locul.

16 Poporul, înaintea căruia a stat, erà fără număr, totuși cei ce vor veni mai pe urmă nu se vor bucurà de dânsul; cu adevărat, că și aceasta este deșertăciune și vânare de vânt.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.