Eterniseed

Efeseni 5

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Drept aceea fiți următorii lui Dumnezeu, ca copii iubiți,

2 Să umblați în iubire, după cum și Hristos v'a iubit și s'a dat lui Dumnezeu pe sine însuși pentru noi ca prinos și jertfă spre miros bineplăcut.

3 Iar desfrânare și orice necurățenie sau pornire spre orice fel de înavuțire, nici să nu se numească între voi, după cum se cuvine sfinților,

4 Nici uriciune, nici vorbire neroadă, nici vorbă glumeață, care nu se cade, ci mai vârtos fie mulțumită.

5 Căci cunoașteți aceasta, că oricare desfrânat sau necurat, sau pornit spre orice fel de înavuțire, care este idolatru, nu are moștenire în împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu.

6 Nimenea să nu vă amăgească cu vorbe goale; căci pentru acestea vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.

7 Deci nu vă faceți părtași cu dânșii.

8 Căci altădată erați întunerec, acum însă lumină în Domnul; umblați ca copii ai luminii,

9 — Pentru că rodul luminii stă în orice bunătate și în dreptate și în adevăr, —

10 Dovedind de bun ce este bineplăcut Domnului,

11 Și nu fiți părtași la lucrurile neroditoare ale întunerecului, ci mai vârtos și mustrați-le.

12 Căci cele făcute în ascuns de către dânșii este rușinos a le și spune;

13 Toate însă dacă sunt mustrate se fac cunoscute de lumină, pentru că, tot ce este făcut cunoscut, lumină este.

14 Deaceea zice: „deșteaptă-te, tu care dormi și scoală-te dintre morți, și Hristos îți va luminà“.

15 Deci luați aminte cu deamănuntul cum umblați, nu ca neînțelepți, ci ca înțelepți,

16 Cumpărându-vă cu desăvârșire timpul nemerit, căci zilele sunt rele.

17 Deaceea nu vă faceți fără minte, ci înțelegeți care este voia Domnului.

18 Și nu vă îmbătați de vin în care este desfrânare, ci fiți plini de duh.

19 Vorbind între voi în psalmi și lăudări și cântări duhovnicești, lăudând și cântând în inima voastră Domnului,

20 Mulțumind totdeauna pentru toate lui Dumnezeu și Tatăl, în numele Domnului nostru Iisus Hristos,

21 Supuși fiind unii altora în frica lui Hristos.

22 Femeile fie supuse bărbaților lor ca Domnului,

23 Pentru că un bărbat este cap al femeii sale, după cum și Hristos este cap al bisericii, el însuși este mântuitorul corpului.

24 Dar după cum biserica este supusă lui Hristos, așa și femeile fie supuse bărbaților în tot.

25 Bărbaților, iubiți femeile voastre, după cum și Hristos a iubit biserica și s'a dat pe sine însuși pentru dânsa,

26 Ca să o sfințească prin cuvânt, după ce a curățit-o prin spălare de apă,

27 Ca să o înfățișeze el sieși biserică măreață, neavând pată sau încrețitură sau ceva de felul acestora, ci să fie sfântă și desăvârșită.

28 Astfel dar bărbații sunt datori să-și iubească femeile lor ca corpurile lor înseși. Cine își iubește pe femeia sa, pe sine se iubește;

29 Pentru că nimenea nu și-a urît vre-odată trupul său însuși, ci fiecare îl hrănește și-l încălzește, după cum și Hristos biserica,

30 Fiindcă suntem membre ale corpului său din trupul lui și din oasele lui.

31 „Pen-tru aceea va lăsà omul pe tatăl său și pe muma sa și se va lipì de femeia sa și vor fi cei doi un singur trup“.

32 Taina aceasta este mare, dar eu zic cu privire la Hristos și biserică.

33 Însă și voi, fiecare, astfel să-și iubească femeia sa ca pe sine însuși, iar femeia să se teamă de bărbat.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.