1 După întâmplările acestea regele Ahasver mărì pre Haman, fiul lui Hammedata, Agagheul, și-l înălță, și puse pe scaunul său mai sus decât al tuturor mai marilor depe lângă el.
2 Și toți servii regelui, cari erau la poarta regelui, se plecau și se închinau lui Haman; că așa poruncise regele pentru el. Dar Mordacheu nu se plecă, nici nu se închină lui.
3 Atuncia ziseră servii regelui, cari erau la poarta regelui, către Mordacheu: Pentru ce calci porunca regelui?
4 Și ei în toate zilele îi ziceau aceasta, dar el nu ascultă de ei; și ei spuseră lui Haman, ca să vază, dacă Mordacheu va fi statornic în hotărîrea sa, căci el le-a fost spus, că este Iudeu.
5 Și Haman văzând, că Mordacheu nu se pleacă și nu se închină lui, Haman se umplù de mânie.
6 Și crezù prea puțin pentru el de a pune mâna numai pe Mordacheu; căci i-se supusese poporul lui Mordacheu; de aceea caută Haman să nimicească pre toți Iudeii, cari erau în tot regatul lui Ahasver, anume pre poporul lui Mordacheu.
7 În luna întâia, care erà luna Nisan, în anul al doisprezecelea al regelui Ahasver, se aruncă Pur, adecă sorț, înaintea lui Haman, din zi în zi, și din lună în lună, și a căzut sorțul pe luna a douasprezece, adecă luna Adar.
8 Și Haman zise către regele Ahasver: Este un popor împrăștiat și risipit printre popoarele din toate provinciile regatului tău; și legile lui se deosebesc de legile tuturor popoarelor, și nu ține legile regelui; deci nu este în folosul regelui, ca să-i sufere.
9 De place regelui, atuncia să se scrie, ca ei să fie nimiciți; și eu voiu cumpăni zece mii de talanți de argint în mânele celor însărcinați cu lucrul, ca să le aducă în tesaurele regelui.
10 Și scoțând regele inelul său din mâna sa, îl dădù lui Haman, fiul lui Hammedata, Agagheul, neamicul Iudeilor.
11 Și regele zise către Haman: Argintul ține-ți-l, și cu poporul fă cum îți va plăceà.
12 Deci se chiemară scriitorii regelui în a treisprezecea zi a lunei întâia, și se scrise în totul, cum zise Haman către satrapii regelui și către guvernatorii fiecărei provincii, și către mai marii fiecărui popor din fiecare provincie, după chipul scrierei lor, și către fiecare popor în limba sa; în numele regelui Ahasver se scrise, și se sigilă cu inelul regelui.
13 Și se trimeseră scrisori cu alergători în toate provinciile regelui, ca să nimicească, să omoare și să peardă pre toți Iudeii, tineri și bătrâni, copii și femei, pre toți într'o zi, în a treisprezecea zi a lunei a douăsprezecea, adecă luna Adar, și să pradă averile lor.
14 Câte o copie depe scrisoare s'a trimes în toată provincia, ca să proclame ca edict către toate popoarele, ca ele să fie gata în acea zi.
15 Alergătorii, grăbiți de porunca regelui, ieșiră, și edictul se proclamă și în Șușan, cetatea palatului. Și regele și Haman se puseră la băut; iar cetatea Șușan erà în neliniște.