Eterniseed

Exodul 18

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Iar Ietro, preotul din Madian, socrul lui Moisi, auzind toate câte Dumnezeu făcuse lui Moisi şi lui Israel poporul său: scoţând Domnul pre Israel din Egipt;

2 Ietro, socrul lui Moisi luă pre Sepfora, femeia lui Moisi, după ce el o retrimise pre dânsa:

3 Şi pre cei doi fii ai ei, din cari unul se chemà Gherşom, că Moisi zise: Străin am fost eu în pământ străin.

4 Şi celalt se chemă Eliezer, că el zise: Dumnezeul părintelui meu mi-a fost ajutor, şi m'a scăpat de sabia lui Faraon.

5 Şi Ietro, socrul lui Moisi, venì la Moisi, cu fiii lui şi femeia sa, în pustiu unde tăbărîse, lângă muntele lui Dumnezeu;

6 Şi zise lui Moisi: Eu Ietro, socrul tău, vin la tine, şi femeia ta şi cei doi fii ai ei cu dânsa.

7 Atunci Moisi ieşi socrului său întru întâmpinare, şi se plecă, şi-l sărută, întrebându-se unul pre altul de sănătate; şi intrară în cort.

8 Şi Moisi, spuse socrului său, toate câte a făcut Dumnezeu lui Faraon şi Egiptenilor pentru Israel: şi toate nevoile câte le-au aflat pe cale, şi cum i-a scăpat pre dânşii Dumnezeu.

9 Şi Ietro se bucură de tot binele ce făcù Domnul cu Israel, că l-a scăpat din mâna Egiptenilor.

10 Şi Ietro zise: Binecuvântat să fie Domnul, care v'a scăpat pre voi din mâna Egiptenilor şi din mâna lui Faraon, şi care a mântuit pre acest popor de sub puterea Egiptenilor!

11 Acum cunosc eu, că Dumnezeu este mai mare decât toţi zeii, că a triumfat contra semeţei lor trufii.

12 Şi Ietro, socrul lui Moisi, aduse arderi de tot şi alte sacrificii lui Dumnezeu: şi Aaron şi toţi bătrânii lui Israel, veniră să mănânce pâne cu socrul lui Moisi, înaintea lui Dumnezeu.

13 Şi a doua zi şezù Moisi, ca să judece pre popor; şi poporul stete înaintea lui Moisi de dimineaţa până seara.

14 Şi văzând, socrul lui Moisi, toate câte făceà el poporului, zise: Ce este aceasta ce faci tu cu poporul? Pentru ce şezi singur, şi tot poporul stă împrejurul tău de dimineaţa până seara?

15 Şi Moisi, răspunse socrului său: Poporul vine la mine, ca să întrebe de judecata lui Dumnezeu.

16 Când au ei pricină, vin la mine: și eu judec între unul și între altul, și-i învăț pre ei poruncile lui Dumnezeu și legile sale.

17 Atunci socrul lui Moisi, îi zise: Nu este bine lucrul, care faci.

18 Prea te ostenești, și tu și tot poporul acesta, care este cu tine: acest lucru este prea greu pentru tine; tu nu-l vei puteà face singur.

19 Acum ascultă vocea mea; eu îți voiu da sfat, și Dumnezeu va fi cu tine. Tu fii pentru popor înaintea lui Dumnezeu, și tu le poartă pricinele lor cătră Dumnezeu;

20 Și-i învață poruncile lui Dumnezeu și legile lui, și le arată lor calea, pe care au să meargă, și faptele, care au să le facă:

21 Și tu din tot poporul îți alege oameni vrednici, temători de Dumnezeu: oameni ai adevărului, cari să urască lăcomia; și-i pune preste dânșii capi preste o mie, capi preste o sută, capi preste cincizeci, și capi preste zece.

22 Aceștia să judece poporul în tot timpul, și să fie, ca toate pricinele cele mari să ți-le aducă ție, și toate pricinele mici să le judece ei. Și sarcina ta se va ușurà, dacă ei o vor purtà împreună cu tine.

23 De vei face lucrul acesta, și Dumnezeu de-ți va poruncì, atunci tu vei puteà sta, și tot poporul acesta va puteà ajunge cu pace la locul său.

24 Și Moisi ascultă de cuvântul socrului său, și făcu toate câte zise el.

25 Și Moisi alese din tot Israelul bărbați vrednici, și-i puse capi preste popor, capi preste o mie, capi preste o sută, capi preste cincizeci, și capi preste zece.

26 Și aceștia judecară pre popor în tot timpul: pricinele cele grele le aduceau lui Moisi, iar pre toate pricinele cele mici le judecau ei.

27 Și Moisi lăsă pre socrul său, care se duse la pământul lui.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.