1 Şi Dumnezeu cuvântă a toate aceste cuvinte, zicând:
2 Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-am scos pre tine c din pământul Egiptului, din casa robiei.
3 Să nu aibi alţi zei, afară de mine.
4 e Să nu-ţi faci ţie chip cioplit, nici altă asemănare de cele ce sunt în cer sus, sau jos pe pământ, său în apă sub pământ;
5 Să nu te închini înaintea lor, nici să slujeşti lor; că eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Dumnezeu g gelos, h care păcatele părinţilor pedepsesc în fii până într'a treia şi a patra generaţiune acelor cari mă urăsc pre mine;
6 Şi i care fac milă până la a mia generaţiune, celor ce mă iubesc şi păzesc poruncile mele.
7 Să nu iei numele Domnului, Dumnezeului tău în deşert; că Dumnezeu k nu va lăsà nepedepsit pre acela, care va luà numele lui în deşert.
8 Adu-ţi aminte de ziua sabatului, ca să o sfinţeşti pre ea!
9 Şase zile vei lucrà, şi-ţi vei face toate lucrurile tale.
10 Iar ziua a n şaptea sabatul, este Domnului Dumnezeului tău; nu vei face într'însa nici un lucru, nici tu, nici servul tău, nici serva ta, nici vre-o vită a ta, o nici străinul tău, care locueşte în lăuntrul porţilor tale;
11 Că p în şase zile a făcut Dumnezeu cerul şi pământul, şi marea, şi tot ce este într'însele, şi în ziua a şaptea a repausat; pentru acea binecuvântă Dumnezeu ziua sabatului, şi o sfinţi pre ea.
12 Onorează pre părintele tău şi pre mamă ta, pentru ca zilele tale să fie multe pe pământul, pre care-l dă ție Domnul, Dumnezeul tău.
13 Să nu ucizi.
14 Să nu preacurvești.
15 Să nu furi.
16 Să nu mărturisești mărturie mincinoasă asupra aproapelui tău.
17 Să nu poftești casa aproapelui tău: să nu poftești femeia aproapelui tău, nici servul lui, nici serva sa, nici boul lui, nici asinul lui, nici nimica din cele ce sunt ale aproapelui tău.
18 Și tot poporul vedeà tunetele și fulgerile și sunetul trâmbiții și muntele fumegând. Și poporul văzând acestea, se cutremură și stà departe;
19 Și zise către Moisi: Vorbește tu cu noi, și noi vom ascultà; și să nu vorbească Dumnezeu cu noi, ca nu cumvà să murim.
20 Și Moisi zise către popor: Nu vă temeți, că Dumnezeu a venit, ca să vă cerce pre voi, și ca temerea lui să fie între voi, ca să nu păcătuiți.
21 Și poporul stà departe, iar Moisi se apropiè de negura în care erà Dumnezeu.
22 Și Dumnezeu zise lui Moisi: Așà vei zice fiilor lui Israel: Voi ați văzut, că eu din cer am vorbit cu voi.
23 Să nu vă faceți vouă zei afară de mine: zei de argint, zei de aur să nu faceți vouă.
24 Fă mie altar de pământ, și-mi sacrifică pe dânsul arderile tale de tot și jertfele de bucurie, oile tale și boii tăi. În tot locul ori-unde voiu așezà amintirea numelui meu, voiu venì la tine, și te voiu binecuvântà.
25 Iar de vei face mie altar de peatră, să nu-l zidești din pietri cioplite: căci, cum vei pune ferul tău preste dânsul, îl pângărești. Nici să nu te sui pe trepte la altarul meu, ca să nu se descopere goliciunea ta.