1 Și când erà Abram de nouăzeci și nouă de ani, i-se arătă Dumnezeu și-i zise: Eu sunt Dumnezeul, cel a tot puternic, umblă înaintea mea, și fii integru.
2 Și voiu întărì legământul meu între mine și tine, și te voiu îmmulți foarte mult.
3 Și Abram căzù pe fața sa, și Dumnezeu îi vorbì, zicând:
4 Încât pentru mine, iată eu fac legământ cu tine, și tu vei devenì părinte a mulțime de națiuni.
5 Și numele tău nu se va mai chemà Abram, ci numele tău va fi Abraam: că te-am făcut părinte a mulțime de națiuni.
6 Și te voiu înmulți foarte mult, și te voiu face să devii națiuni, și regi vor ieși din tine.
7 Și voiu întărì legământul meu între mine și tine, și între seminția ta după tine în generațiunile lor, ca legământ etern; ca să fiu Dumnezeu ție și seminției tale după tine.
8 Și voiu da ție și seminției tale după tine pământul unde tu petreci: tot pământul Canaan, în stăpânire eternă; și voiu fi lor Dumnezeu.
9 Și Dumnezeu zise lui Abraam: Tu să păzești legământul meu, tu și seminția ta după tine, în generațiunile lor.
10 Și acesta este legământul meu, care aveți voi să-l păziți între mine și tine, și între seminția ta după tine: că toată partea bărbătească dintre voi să se circumciză.
11 Voi veți circumcide carnea prepuțului vostru, și aceasta va fi semnul legământului meu între mine și între voi.
12 Tot pruncul parte bărbătească de opt zile, dintre voi și în toate generațiunile voastre, se va circumcide: atât cel născut în casă, cât și acel cumpărat cu argint dela orice străin, care nu este din semiția ta.
13 Se va circumcide dar, tot cel născut în casă, cât și cel cumpărat cu argintul tău: și așà legământul meu va fi în corpul vostru ca legământ etern.
14 Și bărbatul necircumcis, la care carnea prepuțului nu va fi circumciză, stârpi-se-va sufletul acela din mijlocul poporului său: a stricat legământul meu.
15 Și Dumnezeu zise lui Abraam: Încât pentru Sarai femeia ta, nu vei mai chemà numele ei Sarai, ci Sara va fi numele ei.
16 Și o voiu binecuvântà pre dânsa: și încă din ea îți voiu da fiu: eu pre dânsa o voiu binecuvântà, și va fi mama națiunilor și regi ai popoarelor vor ieși din ea.
17 Și Abraam căzù pre fața sa, și râse, zicând în inima sa: Au doară omul cel de o sută de ani va mai naște fiu? Sau și Sara, fiind de nouăzeci de ani, va mai naște?
18 Și Abraam zise lui Dumnezeu: Fie ca Ișmael să trăească înaintea ta.
19 Și Dumnezeu zise: Cu adevărat Sara femeia ta îți va naște fiu, și tu vei chemà numele lui Isaac. Și eu voiu întărì legământul meu cu dânsul, ca să fie legământ perpetuu pentru seminția lui, după dânsul.
20 Încă și pentru Işmael te-am ascultat. Iată eu l-am binecuvântat pre dânsul, şi-l voiu adăogi, şi-l voiu înmulţi foarte; doisprezece principi va naşte, şi-l voiu face să devie o naţiune mare.
21 Şi legământul meu, îl voiu întări cu Isaac, pre care ţi-l va naşte Sara în anul următor, tot pe timpul acesta.
22 Şi Dumnezeu după ce încetă de a vorbi cu dânsul, se rădică dela Abraam.
23 Şi Abraam luă pre fiul său Işmael, şi pre toţi cei născuţi în casa sa, şi pre toţi cei cumpăraţi cu argintul său, şi pre toţi de partea bărbătească din oamenii casei sale, şi în ziua aceea le circumcise carnea prepuţului lor, cum îi zisese Dumnezeu.
24 Şi Abraam erà de nouăzeci şi nouă de ani, când îşi circumcise carnea prepuţului lui.
25 Şi Işmael fiul său erà de treisprezece ani, când se circumcise carnea prepuţului său.
26 Şi tot în aceeaşi zi, fură circumcişi Abraam şi Işmael, fiul său;
27 Şi toţi oamenii casei sale, născuţi în casa sa, sau cumpăraţi cu argint de la străin, fură circumcişi cu dânsul împreună.