Eterniseed

Geneza 28

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Deci Isaac chemând pre Iacob, îl binecuvântă, și-i zise: Să nu-ți iei femeie din fetele lui Canaan:

2 Ci scoală-te, și te du în Padan-Aram, la casa lui Bethuel, părintele mumei tale; și de acolo îți ia femeie din fetele lui Laban, fratele mumei tale.

3 Și Dumnezeu cel atotputernic să te binecuvinteze, să te crească, și să te înmulțească, ca să ajungi o adunare de popoare;

4 Și să-ți dea ție binecuvântarea lui Abraam, ție și seminției tale cu tine, ca tu să stăpânești pământul în care petreci acum, pre carele Dumnezeu l-a dat lui Abraam.

5 Și Isaac lăsă pre Iacob, și el plecă la Padan-Aram, la Laban fiul lui Bethuel Sirianul, fratele Rebecei, muma lui Iacob și Esau.

6 Și Esau văzând, că Isaac binecuvântă pre Iacob, și-l trimise la Padan-Aram, ca să-și ia femeie de acolo; și că îl binecuvântă, și-i poruncește lui, zicând: Să nu-ți iei femeie din fetele lui Canaan;

7 Și că Iacob ascultă pre părintele său și pre muma sa, și merse la Padan-Aram;

8 Și văzând Esau că fetele lui Canaan sunt rele în ochii lui Isaac părintele său

9 Esau se duse la Ișmael, și pe lângă alte femei ce mai avea, luă de femeie pre Mahalat, fata lui Ișmael, fiul lui Abraam, pre sora lui Nebaiot.

10 Și Iacob plecă din Beer-Șeba, și merse la Haran.

11 Și ajungând la un loc, rămase acolo preste noapte, că soarele apusese. Și luând din pietrele acelui loc, și le puse sub capul său, și se culcă într'acel loc.

12 Și el visă: și iată o scară așezată pe pământ, al căreia cap ajungeà la cer, și iată, îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe dânsa.

13 Și iată, Domnul sta deasupra scării, și zise: Eu sunt Domnul Dumnezeul lui Abraam, părintele tău și Dumnezeul lui Isaac: pământul pe care tu dormi, ți-l voiu da ție și seminției tale.

14 Și seminția ta va fi ca pulberea pământului, și tu te vei întinde spre apus, și spre răsărit, și spre miazăzi; și toate neamurile pământului se vor binecuvântà întru tine și întru seminția ta.

15 Și iată, eu cu tine sunt; și te voiu păzì ori încotro vei merge; și te voiu întoarce la pământul acesta; căci nu te voiu părăsì, până ce nu voiu face ceeace ți-am promis.

16 Și Iacob deșteptându-se din somnul său zise: Cu adevărat Dumnezeu este în locul acesta; și eu n'am știut.

17 Și el temându-se a zis: Cât de înfricoșat e locul acesta! Aceasta nu este alta, decât casa lui Dumnezeu, da, aceasta e poarta cerului!

18 Și Iacob sculându-se de dimineață, luă piatra, care a fost pusă sub capul său, și o așeză stâlp, și turnă oleiu peste vârful ei.

19 Și el chemă numele locului aceluia Bethel, iar numele cetății erà mai înainte Luz.

20 Și Iacob făcu vot, zicând: De va fi Dumnezeu cu mine, și mă va păzì în calea aceasta pe care eu umblu; de-mi va da pâne să mănânc, și vestminte să mă îmbrac;

21 Și de mă voiu întoarce cu pace la casa părintelui meu; atunci Domnul va fi Dumnezeul meu;

22 Și piatra aceasta, pre care o am pus stâlp, va fi casa lui Dumnezeu, și din toate câte-mi vei da mie, zecimea lor ție o voiu dăruì.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.