1 Profeția pe care a văzut-o profetul Habakuk.
2 Până când, Doamne, voiu strigà, și tu nu vei auzi? De silnicie tângui-mă-voiu, și tu nu mă vei mântui?
3 De ce mă faci să văd nefericirea, și-mi arăți truda? De ce stau înaintea mea pustiirea și silnicia? De ce este ceartă, și se ridică gâlceavă?
4 Deaceea legea a slăbit, Și dreptatea nu iese biruitoare: Căci cel nelegiuit împletecește pe cel drept: Deaceea dreptatea iese strâmbă.
5 Căutați între popoare, și vedeți! Minunați-vă, uimiți-vă! Căci în zilele voastre voiu săvârși un lucru, Pe care nu l-ați crede, de s'ar spune.
6 Căci iată, eu voiu sculà pe Chaldei, un popor crud și iute, Care umblă în latul pământului, Ca să iă în stăpânire locuințe, ce nu sunt ale lui.
7 El este înspăimântător și groaznic; Dintr'însul iese dreptul lui și mărirea lui.
8 Caii lui sunt mai iuți decât leoparzii, Și mai repezi decât lupii de seară, Și călăreții săi se lățesc, Și călăreții săi vin de departe; Ei sboară ca vulturul, când se repede asupra mâncării.
9 Ei cu toții vin la răpire, Fețele lor caută tot înainte, Și ca nisipul adună pe prinși.
10 Pe regi în seamă nu-i bagă; Mai marii le sunt de batjocură; Și râd de orice întărire; Căci grămădesc pământ, și o supun.
11 Și apoi duhul său se sumețește, El nelegiuește și se face vinovat, Însușindu-și puterea drept Dumnezeu al său.
12 Au nu ești tu, Doamne, din început Dumnezeul meu, sfântul meu? Noi nu vom muri, Tu, Doamne, hotărîtu-l-ai la judecată, Și tu, stânca mea, hotărîtu-l-ai la mustrare.
13 Ochii tăi sunt prea curați, ca să vadă răul, Și la răutate tu nu poți căutà; Cum ai puteà tu să vezi pe cei necredincioși, Și să taci, când cel nelegiuit înghite Pe cel mai drept decât dânsul?
14 Au doară vei voi să faci pe oameni ca peștii mării, Ca târâtorul, ce nu are nici un domn preste dânsul?
15 Pe toți ii scoate cu undița, Îi trage cu mreaja sa, Și-i adună în năvodul său; Deaceea se bucură, și se înveselește.
16 Deaceea jertfește mrejei sale, Și tămăiază năvodului său: Căci prin ele partea sa este îngrășată, Și bucatele îi sunt grase.
17 Dar oare mreaja se va deșertà? Și va sugrumà popoarele fără cruțare?