Eterniseed

Evrei 6

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Deaceea lăsând învățătura începătoare despre Hristos să înaintăm cu sârguință spre desăvârșire, nepunând voi iarăși temelie cu pocăință de lucruri moarte, și cu credință în Dumnezeu,

2 Cu învățătură despre botezuri, și punerea mânilor, și învierea morților, și judecata vecinică.

3 Și aceasta o vom face, numai dacă Dumnezeu dă voie.

4 Căci este cu neputință pe cei care au fost luminați odată și au gustat darul ceresc și s'au făcut părtași ai duhului sfânt

5 Și au gustat cuvântul bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor,

6 Și care au căzut, a-i înoi iarăși spre pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou loru-și pe Fiul lui Dumnezeu și-l dau de pildă.

7 Pentru că pământul, care a băut ploaia ce vine adesea preste dânsul și care naște verdeață folositoare acelora pentru care și este lucrat, ia parte la binecuvântare dela Dumnezeu;

8 Iar făcând spini și pălămidă nu este găsit bun și aproape de blestem este, sfârșitul lui este spre ardere.

9 Dar suntem încredințați despre voi, iubiților, de mai bune lucruri și care țin de mântuire, și dacă vorbim astfel.

10 Căci Dumnezeu nu este nedrept, ca să uite lucrul vostru și iubirea pe care ați arătat-o pentru numele lui, prin aceea că ați slujit sfinților și slujiți.

11 Dorim dar ca fiecare dintre voi să arate aceeași râvnă, pentru încrederea deplină a nădejdii până la sfârșit,

12 Ca să nu fiți întârzietori, dar următori ai celor care prin credință și îndelungă răbdare moștenesc făgăduințele.

13 Căci Dumnezeu când a dat făgăduință lui Abraam, fiindcă nu avea să jure pe nimenea mai mare, jură pe sine,

14 Zicând: „cu adevărat binecuvântând te voiu binecuvântà și înmulțind te voiu înmulțì“;

15 Și astfel, fiindcă avù îndelungă răbdare, dobândi făgăduința.

16 Pentru că oamenii jură pe cel care este mai mare, și jurământul le este sfârșit spre statornicire a oricărui cuvânt de împotrivire;

17 În aceasta Dumnezeu, voind să arate mai mult moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărîrii lui, mijlocì prin jurământ,

18 Ca prin două fapte nestrămutate, în care este cu neputință ca Dumnezeu să fi mințit, să avem îndemnare puternică noi care am scăpat, ca să ținem cu tărie nădejdea pusă înainte,

19 Pe care o avem ca ancoră neclintită și temeinică a sufletului și intrând înlăuntrul catapeteasmei,

20 Unde a intrat pentru noi Iisus, ca înainte mergător, fiind făcut după rândueala lui Melchisedec arhiereu în veci.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.