Eterniseed

Osea 4

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Ascultați cuvântul Domnului, fiii ai lui Israel! Căci Domnul are ceartă cu locuitorii acestui pământ, Căci nu este adevăr, nici iubire, nici cunoștință de Dumnezeu în acest pământ.

2 Jurarea strâmbă, minciuna și uciderea, Furtul și adulterul s'au răspândit, Și omorurile după omoruri într'una se fac.

3 Deaceea este în plângere țara, Și tot locuitorul din ea lâncezește, Și cu dânșii fiarele câmpului și paserile cerului; Da, chiar peștii mării pier.

4 Dar nimenea să nu certe, nici să mustre pe altul; Căci tot ce este de mustrat în poporul tău, este și în preotul tău.

5 Deaceea, tu preotule, aluneci ziua, Și cu tine alunecă profetul noaptea; Deci pe muma ta, națiunea întreagă, o voiu nimicì.

6 Poporul meu se nimicește din lipsa de știință; Pentru că tu ai lepădat știința, Și eu te voiu lepădà pe tine de a-mi mai preoțì; Pentru că ai uitat legea Dumnezeului tău, Voiu uità și eu pe fiii tăi.

7 Pe cât s'au înmulțit, pe atâta au păcătuit asupră-mi; Deci onoarea lor o voiu schimbà în rușine.

8 Ei se hrănesc din păcatele poporului meu, Și doresc fărădelegile lor.

9 Deaceea fi-va de preot ca și de popor: Îi voiu pedepsì pentru urmările lor, Și le voiu răsplătì după faptele lor.

10 Căci vor mâncà, dar nu se vor săturà; Vor desfrânà, dar nu se vor înmulțì; Pentru că s'au lăsat de a ține seamă de Domnul.

11 Desfrânarea și vinul și mustul le-au răpit inima.

12 Poporul meu întreabă lemnele sale, Și toeagul lui, ca să-i prezică: Căci duhul desfrânării i-a rătăcit, Și el desfrânează, abătându-se dela Dumnezeul său.

13 Jertfește pe vârfurile munților, Și tămăiază pe coline, Supt stejari, supt plopi și supt terebinți, Pentru că umbra lor este frumoasă; Deaceea și fiicele voastre desfrânează, Și miresele voastre săvârșesc adulter.

14 Eu nu pedepsesc pe fiicele voastre, când desfrânează, Nici pe miresele voastre, când săvârșesc adulter: Căci ei înșiși se trag la o parte cu curvele; Și jertfesc cu sodomiții: Deaceea va cădeà acest popor cel fără de minte.

15 Dacă tu, Israele, desfrânezi, Iuda să nu nelegiuiască! Deci nu mergeți la Ghilgal, Nici nu vă suiți la Bet-Aven, Nici vă jurați: „Viu este Domnul.“

16 Căci Israel s'a îndărătnicit, ca o juncă îndărătnică; Și apoi Domnul să-i mai pască acum, ca pe un miel în loc larg!

17 Efraim s'a lipit de idoli; Lăsați-l.

18 Băutura lor este desfrânată, Cu totul s'au dedat desfrânării, Mai marii lor iubesc ocara.

19 Vântul îi va strânge în aripile sale, Și se vor rușinà de jertfele lor.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.