1 Și acum așa zice Domnul, Creatorul tău, Iacoabe, Și Făcătorul tău, Israele: Nu te teme: căci eu te-am mântuit, Te-am chemat pe numele tău; al meu ești.
2 Când vei trece prin ape, cu tine voiu fi; Și prin fluvii, nu te vor acoperì; Când vei umblà prin foc, nu te vei frige, Nici nu te va arde flacăra:
3 Căci eu, Domnul, Dumnezeul tău, Sfântul lui Israel, sunt Mântuitorul tău. Pentru răscumpărarea ta dat-am Egiptul, Pentru tine dat-am Etiopia și Șeba.
4 Fiindcă ești scump în ochii mei, Fiindcă ești onorat, și te-am iubit; Deaceea dat-am oameni mulți pentru tine, Și popoare pentru vieața ta.
5 Nu te teme; căci eu sunt cu tine: Dela răsărit voiu aduce seminția ta, Și dela apusuri te voiu adunà;
6 Zice-voiu către mează-noapte: Dă, Și către mează-zi: Nu-l opri; Ado pre fiii mei din depărtare, Și pre fetele mele dela marginile pământului;
7 Pre tot cel ce se chiamă cu numele meu, Pre cel ce l-am creat pentru mărirea mea, pre care l-am format, Și l-am făcut.
8 Scoate pre poporul cel orb, ce are ochi, Și pre cel surd, ce are urechi;
9 Adune-se toate națiunile, Și stringă-se toate popoarele! Care dintre ele poate să ne spună aceasta? Să ne deă în știre cele de mai înainte? Aducă pre marturii lor, ca să se îndrepteze, Ca să se audă, și să se zică: Cu adevărat!
10 Voi sunteți marturii mei, zice Domnul, Și servul meu, pre care l-am ales: Ca să cunoașteți, și să credeți în mine, Și să înțelegeți că eu sunt; Înainte de mine nici un Dumnezeu n'a fost, Nici va fi după mine.
11 Eu, eu sunt Domnul; Și afară de mine mântuitor nu este.
12 Eu am prezis, și am mântuit, Și datu-v'am in știre, precând zeu străin încă nu erà intre voi; Deaceea voi sunteți marturii mei, zice Domnul, Că eu sunt Dumnezeu.
13 Dela începerea zilelor sunt, Și nu este cine să mântuiască din mâna mea: Lucrez, și cine mă va impedece?
14 Așà zice Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfântul lui Israel. Pentru voi am trimis la Babilon, Și am dat jos toate zăvoarele lui; Și cântarea de bucurie a Chaldeilor în suspinuri am prefăcut-o.
15 Eu sunt Domnul, Sfântul vostru, Făcătorul lui Israel, Regele vostru.
16 Așà zice Domnul, Care a făcut drum prin mare, Și cărare în apele cele puternice;
17 Cel ce a scos care și cai, armată și putere; Toți la un loc stau întinși jos, nu se vor mai sculà. Trecutu-s'au, stinsu-s'au, ca mucul.
18 Să nu vă aduceți aminte de cele de mai nainte? Și să nu vă gândiți la cele din vechime?
19 Iată! fac un lucru nou; Curând se va ivì: nu-l cunoașteți? Da, fac drum în pustiu, Fluvi în locuri secetoase.
20 Fiarele câmpului, Șacalii și struții onorà-mă-vor; Pentru că dau ape in pustiu, Fluvi in locuri secetoase: Ca să adăp poporul cel ales al meu,
21 Pre poporul, pre care mi-l-am format; El să proclame lauda mea.
22 Dar tu, Iacoabe, nu m'ai invocat, Obositu-te-ai de mine, Israele;
23 Tu nu mi-ai adus mieii arderilor de tot ale tale, Nici nu m'ai onorat cu jertfirile tale; Nici nu te-am îngreuiat cu darurile de pâne; Nici nu te-am obosit, aducându-mi tămâiere;
24 Tu pentru mine cu argint trestie mirositoare n'ai cumpărat, Nici m'ai îndestulat din grăsimea jertfirilor tale; Ci îngreuiatu-m'ai cu păcatele tale, Obositu-m'ai cu fărădelegile tale.
25 Eu, eu sunt cel ce șterge fărădelegile tale, pentru mine, Și păcatele tale nu mi-le voiu aminti.
26 Adu-mi aminte, să ne judecăm împreună, Vorbește, ca să te îndreptezi:
27 Arhiereul tău a păcătuit, Și profeții tăi au nelegiuit împotriva mea:
28 Pentru aceea pângărit-am pre mai marii templului, Și am dat pre Iacob blestemului, Și pre Israel ocărei.