1 Auziți-mă, țărilor! Și ascultați, popoare îndepărtate; Domnul m'a chemat din mitră, Din sânul mumei mele a amintit numele meu.
2 Și a făcut gura mea ca sabie ascuțită; Supt umbra mânei sale m'a ascuns, Și m'a făcut ca o săgeată poleită; În tolba sa m'a închis;
3 Și a zis către mine: „Tu ești servul meu, Israele, în care mă voiu mări.“
4 Iar eu zis-am: „Înzădar m'am ostenit, În deșert și fără folos mi-am risipit puterea; Dar dreptul meu este cu Domnul, Și răsplătirea mea cu Dumnezeul meu.“
5 Și acum, zice Domnul, Care m'a făcut din mitră, să-i fiu serv, Ca să întorc la el pre Iacob: „Deși Israel nu se mai strânge: Totuș voiu fi măreț în ochii Domnului, Și Dumnezeul meu va fi puterea mea.“
6 Și a zis: „Este lucru puțin să fii servul meu: Ca să ridici semințiile lui Iacob, Și să întorci pre cei scăpați ai lui Israel: Te voiu face și lumină popoarelor, Ca să fii mântuirea mea, până la marginea pământului.“
7 Așa zice Domnul: Răscumpărătorul lui Israel, Sfântul său, Către acela, pre care fie-cine îl desprețuește, Către acela, pe care-l defaimă poporul, Către servul domnilor: „Regii te vor privi, și se vor sculă, Și domnii; și se vor închină ție, Pentru Domnul, care este credincios, Pentru Sfântul lui Israel, care te-a ales.“
8 Așa zice Domnul: „În timpul îndurării te-am ascultat, Și în ziua mântuirii te-am ajutat, Și te voiu păzi, și te voiu dà de legământ poporului: Ca să reîntocmești țara, și să faci să moștenească moștenirile pustiite;
9 Ca să zici celor închiși: „Ieșiți!“ Celor din întunerec: „Arătați-vă!“ Vor paște pe lângă căi, Și pășunele lor vor fi pe toate înălțimile;
10 Nu vor flămânzi, nici nu vor însetà, Nu-i va lovi nici arșița, nici soarele; Căci cel ce-i miluește îi va conduce, Și pe lângă izvoarele de apă îi va purtà.
11 Și voiu face toți munții mei căi, Și căile mele se vor înălțà.
12 Iată! aceștia vin de departe, Și iată! aceștia dela miază-noapte și dela apus, Și aceștia din pământul Sinimului!
13 Cântați, cerurilor! și bucură-te, pământule! Scoateți cântări, munților! Căci Domnul a mângăiat pre poporul său, Și pre cei strâmtorați ai săi i-a miluit.
14 Zis-a Sionul: Domnul m'a părăsit, Și domnul meu m'a uitat.
15 Au doar puteà-va femeia să uite până la atâta pre sugătorul ei, Încât să n'aibă nici milă de fiul mitrei ei? Și chiar de va uità ea, Dar eu pre tine nu te voiu uità.
16 Iată pe palmele mele te-am săpat. Zidurile tale totdeauna sunt înaintea mea!
17 Fiii tăi aleargă; Dar cei ce te-au surpat și te-au pustiit, se duc dela tine.
18 Înălță în jur ochii tăi, și vezi! Toți aceștia se adună, vin către tine! Viu sunt, zice Domnul, Cu toți aceștia, ca cu o podoabă te vei îmbrăcă, Și cu ei te vei încinge, ca o mireasă sculele ei.
19 Căci deșerturile tale, și locurile cele pustiite ale tale, și pământul tău cel stricat, Vor fi acum prea strâmte pentru locuitorii lui; Iar cei ce te mâncau, se vor îndepărtă de tine.
20 Fiii, pre cari îi vei căpătă, după pierderea ta de ceialalți, Vor zice încă la urechile tale: „Strâmt este locul pentru mine; Fă-mi loc să locuesc.“ Atuncia vei zice în inima ta;
21 Cine-mi născù pre aceștia? Eram fără de copii și stearpă, „Roabă și înstrăinată: cine deci a crescut pre aceștia? Iată, rămăsesem singură; unde erau ei?“
22 Așà zice Domnul: Iată, înălță-voiu mâna mea către națiuni, Și ridică-voiu steagul meu către popoare: Și vor aduce pre fiii tăi în brațe, Și pre fetele tale le vor duce pe umeri;
23 Și regii vor fi hrănitorii copiilor tăi, Și reginele lor doicele tale, Închinà-se-vor ție cu fața la pământ, Și vor linge țărâna picioarelor tale! Și vei cunoaște, că eu sunt Domnul, Și că cei ce mă așteaptă nu se vor rușinà.
24 Poate-se luà prada dela cel tare, Sau cel prins să scape dela învingător? Iar Domnul așà zice:
25 Chiar și cel prins luà-se-va dela cel tare, Și prada scăpà-se-va dela cel puternic; Căci eu mă voiu certà cu cei ce se ceartă cu tine, Și voiu mântuì pre fiii tăi.
26 Dar pre cei ce te-au apăsat voiu face să-și mănânce însăși carnea lor, Și se vor îmbătà, ca de must, cu însuși sângele lor; Și va cunoaște toată carnea, Că eu, Domnul, sunt Mântuitorul tău și Răscumpărătorul tău, Puternicul lui Iacob.