Eterniseed

Isaia 9

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Că nu va mai fi întunerec pentru cel apăsat, În timpul de demult el a desonorat Pământul lui Zabulon și pământul lui Neftali; Dar în cele din urmă a onorat partea cea de lângă mare, dincolo de Iordan, Galileea națiunilor.

2 Poporul ce umblă în întunerec, vede acum o lumină mare, Asupra celor ce ședeau în pământul umbrelor morții, strălucește lumina.

3 Tu înmulțești poporul, Și mărești bucuria sa; Se bucură înaintea ta ca cu bucuria secerișului, Cum se bucură, când împărțesc prada.

4 Căci jugul cel împovorat al său, Și toiagul depe spinarea lui, Și biciul apăsătorului său, Le-ai sfărâmat, ca în ziua Madianului,

5 Căci toată armătura resbeluitorului în învălmășag, Și orice vestmânt tăvălit în sânge, Se va arde, și va fi mâncare focului.

6 Căci un copil ni-s'a născut, Un fiu ni-s'a dat, Și domnie este pusă pe umerii săi; Și se va chiemà numele lui; Minune, Sfătuitor, Dumnezeu Puternic, Părinte Vecinic, Domn al Păcei;

7 Creșterea domnirei lui și a păcei sale nu va aveà capăt Pe tronul lui David și în împărăția sa; Ca să o întărească și să o sprijinească Cu drept și cu dreptate, De acum și până în veci. Zelul Domnului, Dumnezeul oștirilor, va face aceasta.

8 Cuvânt trimis-a Domnul asupra lui Iacob, Și a căzut asupra lui Israel.

9 Și să cunoască aceasta tot poporul, Efraim și locuitorii Samariei, Cari vorbesc cu mândria și trufia inimei lor:

10 „Cărămizi au căzut, dar noi vom zidi cu pietri cioplite; Și comori s'au tăiat, dar noi îi vom schimbà în cedri.“

11 Iată pentru ce Domnul va ridicà pre mai marii lui Rezin asupra lui: Și pre inamicii săi îi va întărâtă:

12 Pre Sirieni din față, și pre Filisteni din dos, Cari vor înghiți pre Israel cu toată gura; Și totuși mânia sa nu se întoarce, Și mâna sa tot întinsă stă.

13 Dar poporul nu se întoarce spre cel ce-l lovește, Și nu caută pre Domnul, Dumnezeul oștirilor.

14 De aceea Domnul va stârpi din Israel și cap și coadă, Finicul și rogozul, într'o zi.

15 Bătrânul și fruntașul acesta e capul, Și profetul ce învață minciuni, acesta e coada.

16 Căci conducătorii poporului acestuia îl rătăcesc, Și cei conduși de dânșii se pierd.

17 Deaceea de tânării lui nu se bucură Domnul, Și de orfanii săi și de văduvele sale nu se îndură; Pentrucă toți sunt fățarnici și făcători de rele, Și toată gura vorbește nebunii. Și totuși mânia sa nu se întoarce, Și mâna lui tot întinsă stă.

18 Căci nelegiuirea arde ca focul, Mistuie scai și spini, Și aprinde desișul pădurei, De se înalță stâlpi de fum.

19 De mânia Domnului, Dumnezeul oștirilor, se aprinde pământul acesta, Și poporul se face mâncare focului; Nimenea nu se îndură de altul:

20 Răpește în dreapta, și tot flămânzește, Înghite în stânga, și tot nu se satură; Fiecare mănâncă carnea brațului său:

21 Manase se ridică asupra lui Efraim, și Efraim asupra lui Manase, Și amândoi împreună asupra lui Iuda; Deaceea mânia sa nu se întoarce, Și mâna sa tot întinsă stă. Pedeapsa judecătorilor nedrepți.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.