Eterniseed

Judecători 21

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Şi bărbaţii lui Israel s'au jurat în Miţpe, zicând: Nimenea din noi să nu deà pre fata sa de femeie lui Beniamin.

2 Şi poporul venì la Bet-El, rămaseră acolo până în seară înaintea lui Dumnezeu, şi ei îşi înălţară vocile lor şi plânseră tare,

3 Zicând: Pentru ce, o Doamne Dumnezeul lui Israel, s'a întâmplat aceasta în Israel, ca Israel să se lipsească de o seminţie?

4 Şi a doua zi poporul se sculă, zidì acolo un altar, şi aduse arderi de tot şi sacrificii de bucurie.

5 Şi fiii lui Israel, ziseră: Cine dintre toate seminţiile lui Israel nu s'a suit cu adunarea Domnului? Că fu un jurământ mare asupra aceluia care nu se va suì la Domnul la Miţpe, zicând: El să se omoare.

6 Şi fiilor lui Israel li-se făcù milă de Beniamin, fratele lor, şi ziceau: Astăzi o seminţie întreagă s'a pierdut din Israel.

7 Ce să facem de femei pentru cei rămaşi! că noi ne-am jurat pe Domnul a nu le da lor din fetele noastre femei.

8 Şi ei ziseră: Este vre-una din seminţiile lui Israel, care să nu se fi suit la Domnul în Miţpe? Şi iată, nici unul din Iabeş-Galaad n'a venit în tabără la adunare.

9 Şi poporul se numără, şi iată, nu erà acolo nimenea din locuitorii Iabeş-Galaadului.

10 Şi comunitatea trimise acolo douăsprezece mii de oameni din cei mai viteji, şi le poruncì, zicând: Mergeţi, şi treceţi pre locuitorii din Iabeş-Galaad prin ascuţişul săbiei, şi pre femei şi pre copiii.

11 Şi iată ceeace veţi face: Pre tot bărbatul, şi pre toată femeia care s'a culcat cu bărbat, voi să-i nimiciţi cu desăvârşire.

12 Şi ei găsiră între locuitorii din Iabeș-Galaad patru sute de fete fecioare, cari nu se culcaseră cu bărbat, și le aduseră în tabără la Șilo, ce este în pământul Canaan.

13 Și toată comunitatea trimise, și vorbi către fiii lui Beniamin, cari erau în stânca Rimmon, și le cuvântară pace.

14 Și Beniamin se întoarse în acel timp; și le dădură lor de femei pe acelea, pe cari le-au lăsat în viață dintre femeile Iabeș-Galaadului; dară ele nu ajungeau pentru ei.

15 Și poporului i-se făcu milă de Beniamin, că Domnul a făcut o știrbitură în semințiile lui Israel.

16 Și bătrânii comunității, ziseră: Ce să facem de femei pentru cei rămași? că femeile s'au stârpit din Beniamin!

17 Și ei ziseră: Cei scăpați să stăpânească ceeace era a lui Beniamin, pentru ca să nu se stângă o seminție din Israel.

18 Dară noi nu putem să le dăm femei din fetele noastre, că fiii lui Israel s'au jurat, zicând: Blestemat să fie acela ce va da femeie lui Beniamin!

19 Și ei ziseră: Iată, sărbătoare Domnului se face din an în an în Șilo, care este spre miazănoapte de Bet-El spre răsăritul drumului celui mare, care duce dela Bet-El la Șihem, și spre miazăzi dela Lebona.

20 Și ei porunciră fiilor lui Beniamin, zicând: Mergeți și pândiți în vii;

21 Și când veți vedeà că fetele din Șilo ies spre a jucà în cor, ieșiți din vii, și răpiți-vă fiecare pre femeia sa din fetele din Șilo, și duceți-vă în pământul lui Beniamin.

22 Și dacă părinții lor sau frații lor vor venì spre a se certà cu noi, noi le vom zice: Din har către noi dați-le, fiindcă noi nu am luat câte o femeie pentru fiecare din ei în acest resbel; și nu voi sunteți cari le-ați dat pre ele: atunci numai ați fi vinovați.

23 Și fiii lui Beniamin făcură așa, și-și luară femei după numărul lor, dintre dănțuitoarele, pre cari le-au răpit: și merseră și se întoarseră la moștenirile lor, și rezidiră cetățile și locuiră în ele.

24 Și în acel timp fiecare din fiii lui Israel se duse la seminția sa și la neamul său și ieșiră de acolo fiecare la moștenirea sa.

25 În zilele acelea nu era rege în Israel: fiecare făceà ceeace era drept în ochii săi.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.