Eterniseed

Ieremia 50

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Cuvântul ce Domnul a cuvântat asupra Babilonului, asupra pământului Chaldeilor prin Ieremia, profetul:

2 Spuneți între popoare, Dați în știre, și ridicați steagul! Dați în știre, nu ascundeți! Ziceți: „Babilonul s’a cuprins! Bel este rușinat, Merodacul este sfărâmat! Rușinatu-s’au idolii săi, Și chipurile sale sfărâmatu-s’au!“

3 Căci dela mează-noapte se suie un popor asupră-i, Care va preface pământul său într’un deșert, Și nu va fi cine să locuească în el: Dela om până la vită, Strămută-se-vor, fugì-vor.

4 În zilele acelea și în timpul acela, zice Domnul, Veni-vor fiii lui Israel, Ei și fiii lui Iuda împreună, Mergând și plângând; Umblà-vor, și vor căutà pre Domnul, Dumnezeul lor.

5 Întrebà-vor de calea Sionului, Și întorcând fețele lor într’acolo, zice-vor: „Veniți, și să ne lipim de Domnul Cu legământ vecinic, care nu se va uità.“

6 Ajuns-a poporul meu ca oile pierdute; Păstorii lor i-au rătăcit, Și i-au făcut să cutreere munții; Trecut-au depe munte pe colină, Uitat-au bătătura lor.

7 Toți câți i-au găsit, sfâșiatui-au, Și inamicii lor au zis: „Nu suntem vinovați; Căci păcătuit-au asupra Domnului în locașul mântuirii, Da asupra Domnului, speranța părinților lor.“

8 Fugiți din Babilon! Și ieșiți din pământul Chaldeilor! Și fiți ca țapii înaintea turmelor!

9 Că iată, voiu sculà, Și voiu aduce asupra Babilonului, O adunătură de popoare mari din pământul dela mează-noapte, Și se vor înșirà asupră-i; Și apoi va fi cuprins. Săgețile lor fi-vor ca ale viteazului biruitor; Nu se vor întoarce deșerte.

10 Și Chaldea va ajunge o pradă, Și toți prădătorii ei se vor îndestulà, zice Domnul.

11 Pentru că v'ați bucurat și v'ați veselit, Prădători ai moștenirii mele, Pentru că ați sburdat, ca junca în mijlocul verdeței, Și ați nechezat, ca niște cai;

12 Deaceea muma voastră rușinatu-s'a foarte, Și născătoarea voastră a roșit; Iată, ea va fi între popoare cea mai depe urmă, Pustie, pământ sterp și deșert.

13 Din mânia Domnului fiva nelocuită, Preface-se-va cu totul într'un deșert; Tot cel ce va trece pe lângă Babilon va rămâneà îngrozit, Și-l va batjocurì pentru toate plăgile lui.

14 Înșirați-vă asupra Babilonului de jur-împrejur, Toți cei ce întindeți arcurile! Săgetați asupră-i, nu cruțați săgețile! Căci a păcătuit asupra Domnului.

15 Strigați asupră-i din toate părțile! El cîntinde mânile, Temeliile lui cad, Zidurile sale se surpă; Căci aceasta-i răsbunarea Domnului; Răsbunați-vă asupră-i; Cum el a făcut, faceți-i.

16 Stârpiți din Babilon pe sămănător, Și pre cel ce ține secere în timpul secerișului! De dinaintea săbiei pierzătoare, Întoarce-se-va fiecare la poporul său, Și va fugì fiecare la pământul său.

17 Israel este ca oaia cea rătăcită; Leii au gonit-o; Mai întâiu a sdrobit-o regele Asiriei, Și după aceea acest Nebucodonosor, regele Babilonului, i-a sfărâmat oasele.

18 Deaceea așa zice Domnul, Dumnezeul oștirilor și al lui Israel: Iată, eu voiu pedepsì pre regele Babilonului și pământul său, Cum am pedepsit pre regele Asiriei;

19 Și voiu rentoarce pre Israel la locașul său, Și va paște pe Carmel și pe Basan, Și sufletul lui se va îndestulà Pe muntele lui Efraim și pe Galaad.

20 În zilele acelea și în timpul acela, zice Domnul, Fărădelegea lui Israel se va căutà, și nu va fi, Și păcatele lui Iuda, și nu se vor aflà; Căci iertà-voiu pre cei ce voiu fi lăsat rămășiță.

21 Asupra pământului îndoitei răsculări, Suie-te a- supră-i și asupra locuitorilor pământului pedepsei; Pustiește și nimicește în urmă-le, zice Domnul, Și fă întocmai cum ți-am poruncit.

22 Voce de resbel în țară, Și nimicire mare!

23 Cum s'a rupt și s'a sfărâmat ciocanul a tot pământul, cum a ajuns Babilonul de groază tuturor popoarelor!

24 Întinsuți-am cursă, și te-ai prins în ea, Babilonule! fără să prinzi de știre, Aflatute-ai, și te-ai prins; Căci te-ai sculat asupra Domnului.

25 Domnul deschis-a tezaurul său, Și a scos armele mâniei sale: Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor, are de lucru Asupra pământului Chaldeilor

26 Veniți asupră-i dela marginile pământului; Deschideți grânarele sale; Puneți-l în grămezi și-l sfărâmați, Și să nu-i rămână nici o rămășiță!

27 Junghiați toți taurii săi; Pogoarese la junghiere! Vai de ei! că venitule-a ziua, Timpul pedepsii lor.

28 Vocea fugarilor și a celor scăpați din pământul Babilonului, Ca să proclame în Sion răsbunarea Domnului, Dumnezeului nostru, Răsbunarea templului său!

29 Adunați-vă asupra Babilonului, arcașilor! Toți cei ce încordați arcul, Tăbărâți asupră-i jur-împrejur! Să nu scape nimenea din locuitorii săi; Răsplătiți-i după faptele sale, După câte el a făcut, faceți-i; Căci s'a sumețit asupra Domnului, Asupra Sfântului lui Israel.

30 Deaceea tânării săi cădeà-vor pe ulițele sale, Și toți bărbații săi de resbel fi-vor nimiciți în ziua aceea, zice Domnul.

31 Iată, eu sunt asupră-ți, sumețule! Zice Domnul, Dumnezeul oștirilor; Căci venit-a ziua ta, timpul în care te voiu pedepsì.

32 Cel sumeț poticnì-seva, și va cădeà, Și nu va fi cine să-l ridice; Și voiu aprinde foc în cetățile lui, Care va arde toate împrejurimile lui.

33 Așa zice Domnul, Dumnezeul oștirilor: Fiii lui Israel și fiii lui Iuda fost-au împreună apăsați, Și toți cei ce i-au luat prinși, ținnutu-i-au strâns, Și n'au voit a le dà drumul.

34 Dar e Mântuitorul lor este puternic; f Numele lui este Domnul, Dumnezeul oștirilor; El va apărà dreptul lor; Și ca să liniștească pământul, El va turburà pre locuitorii Babilonului.

35 Sabie asupra Chaldeilor! zice Domnul, g Asupra locuitorilor Babilonului! Asupra mai marilor săi și asupra h înțelepților săi!

36 Sabie i asupra amăgitorilor săi, ca să înnebunească! Sabie asupra vitejilor săi, ca să se spăimânte!

37 Sabie asupra cailor săi și asupra carelor sale, Și asupra j amestecăturei lui, ce se află în mijlocul lui, Ca k să ajungă ca femeile! Sabie asupra tezaurelor lui, ca să se răpească!

38 Uscăciune asupra apelor lui, ca să se usuce! Căci este pământul m chipurilor cioplite, Și locuitorii lui au nebunit cu idolii lor.

39 Deaceea fiarele sălbatice ale deșertului, Și șacalii vor locuì acolo, Și struții vor locuì într'însul; o În veci nu va fi locuit, Nimenea nu va locuì într'însul din neam în neam.

40 Cum a surpat Dumnezeu Sodoma și Gomora și vecinătățile lor, zice Domnul, Așà nici un om nu va locuì acolo, Nici un fiu de om nu va petrece într'însul.

41 Iată, un popor vine dela mează-noapte, și o națiune mare; Și regi mulți se scoală dela mărginele pământului!

42 Apucă arcul și sulița; s Sunt cruzi și fără de milă; t Vocea lor răsună ca marea, Ei încalecă pe cai, Și sunt înșirați ca bărbați de resbel, Asupră-ți, fiică a Babilonului!

43 Regele Babilonului auzit-a știrea de dânșii, Și mânile sale s'au moleșit; O agonie l-a cuprins, Dureri, ca ale femeii în facere.

44 Iată, inamicul se ridică, Ca un leu la răvărsarea Iordanului, Către locurile tari ale tale; Dar în curând te voiu face să fugi și deacolo. Și asupră-i voiu pune pre alesul meu. Căci cine este deopotrivă cu mine? și cine mă va chemà la judecată? Și cine este păstorul, care să poată stà înaintea mea?

45 Deaceea ascultați hotărîrea Domnului, Ce a luat el asupra Babilonului, Și gândurile lui, pre care le-a gândit asupra pământului Chaldeilor: Cu adevărat îi vor răpì ca pre cei mici ai turmei, Cu adevărat staulele lor surpà-se-vor cu ei împreună.

46 De strigătul: „Babilonul s'a cuprins“ se va clătì pământul, Și bocetul lor auzise-va între popoare.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.