1 Și urmă Domnul, și zise lui Iov:
2 Mai voiești să te judeci cu Atotputernicul, tu pârâtorul său? Mustrătorule de Dumnezeu, mai ai ce răspunde?
3 Atuncia răspunse Iov Domnului, și zise:
4 Iată, sunt prea mic; ce să-ți răspund? Mai bine voiu pune mâna mea la gura mea!
5 Vorbit-am odată, dar nu voiu mai răspunde, Ba de două ori, dar nu voiu mai adăugì.
6 Și Domnul răspunse lui Iov din furtună, și zise:
7 Scoală-te, încinge coapsele tale ca un bărbat, Eu să te întreb, și tu să mă înveți!
8 Au doar voești să frângi dreptatea mea; Condamna-mă-vei, spre a te îndreptà?
9 Ai tu braț ca al lui Dumnezeu; Sau detuni tu cu vocea ca dânsul?
10 De este astfel, împodobește-te cu mărire și măreție, Și îmbracă-te cu strălucire și pompă!
11 Revarsă valurile mâniei tale; Privește pe toți mândrii, și-i doboară:
12 Privește pre toți mândrii, și-i umilește, Și sfărâmă pe loc pe cei răi!
13 Ascunde-i pre toți în pulbere; Fața lor înveselește-o cu întunerecul!
14 Atuncia voiu mărturisi și eu în lauda ta, Că dreapta ta poate să te mântuiască.
15 Iată Behemotul, pre care ca și pre tine eu l-am făcut, Ce mănâncă iarbă ca și boul.
16 Ia vezi, ce putere în coapsele sale, Și ce tărie e în mușchii pântecelui său!
17 El mișcă coada sa ca un cedru, Și nervii coapselor sale sunt întrețesuți;
18 Oasele sale sunt țevi de aramă, Și oscioarele sale drugi de fier;
19 El este capo-d'opera lui Dumnezeu; Făcătorul său i-a dăruit sabia sa;
20 Munții îi aduc hrana sa, Și toate fiarele câmpului joacă în juru-i;
21 Supt desișul lotului se odihnește, Ascuns în trestie și mocirlă.
22 Desișul lotului îl acopere cu umbra sa, Sălciile pârâului îl ascund.
23 Iată, de se umple râul, el nu se spăimântă, Ar stà liniștit, chiar dacă Iordanul până la gura sa s'ar ridicà.
24 Cine se va încumetă să-l atace în față! Cu lațul să-i străpungă nasul!