1 Strigă acum, fi-va oare cine să-ți răspundă? Și oare la care din sfinți te vei îndreptà?
2 Căci mânia ucide pre nebun, Și râvna omoară pre cel prost.
3 Văzut-am un nebun, care prindeà rădăcini, Dar pe dată am numit blestemat locașul său.
4 Fiii săi, departe de a fi în siguranță, Sunt striviți în judecată, Fără ca nimenea să-i apere.
5 Hămisitul mănâncă secerișul său: Pre care-l scoate chiar și din spini: Și hoțul înghite averile sale.
6 Căci năcazul din pulbere nu răsare, Și truda nu încoltește din pământ.
7 Ci omul se naște pentru trudă, Precum fiii fulgerului se ridică spre a zburà.
8 De aceea în locu-ți aș căutà spre cel Atotputernic, Aș îndreptà cuvintele mele către Dumnezeu:
9 Care face lucruri mari, necuprinse, Lucruri minunate și fără număr;
10 Care dă ploaia pe pământ, Și trimete apă peste câmpuri;
11 Care înalță pre cei umiliți, Și ridică la mântuire pre cei ce plâng;
12 Care zădărnicește sfaturile celor vicleni, Pentru ca mânele lor să nu îndeplinească cugetele lor;
13 Care prinde pre cei iscusiți în viclenia lor, Și sfatul celor stricați se răstoarnă;
14 Ziua îi întâmpină întunerecul, Și în amează-zi pipăesc ca noaptea;
15 Și așa el scapă pre sărman de sabia lor, Din gura lor, și de mâna celui puternic;
16 Și astfel rămâne speranță săracului, Și nedreptatea amuțește.
17 Iată, fericit este omul, pre care Dumnezeu îl ceartă: Deci nu respinge mustrarea celui Atotputernic;
18 Căci el rănește și el leagă: El lovește, și tot mânele lui vindecă.
19 Căci din nevoi de șase ori te va scoate, Și în a șaptea nenorocirea tot nu te va ajunge;
20 În foamete de moarte te va scăpà, Și în resbel de sabie;
21 De biciul limbei te va ascunde, Și de pustiiri viitoare nu te vei teme.
22 În pustiiri și în foamete tu vei râde, Și de fearele pământului nu te vei teme:
23 Până și cu pietrele câmpului vei fi în înțelegere, Și vei fi în pace cu fearele;
24 Și pace vei aflà în cortul tău; Și cercetând staulele tale, nimic nu-ți va lipsi.
25 Tu vei vedeà seminția ta adăugindu-se, Și odraslele tale crescând ca iarba pământului;
26 Copt vei întrâ în mormânt, Ca snopul strâns la timpul său.
27 Iată, acestea sunt cele ce am cercetat, Auzile, și cunoaște, că sunt spre folosul tău.