Eterniseed

Ioel 1

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Cuvântul Domnului ce a fost către Ioil, fiul lui Petuel.

2 Ascultați aceasta, bătrânilor! și luați în urechi, voi toți locuitorii țării! Una ca aceasta întâmplatu-s'a oare în zilele voastre, Ori în zilele părinților voștri?

3 Spuneți de aceasta fiilor voștri, și fiii voștri fiilor lor, și fiii acestora să spună urmașilor lor.

4 Mâncat-a lăcusta cele ce au rămas dela omidă; și forfăcarul mâncat-a cele rămase dela lăcustă; Iar pe cele rămase dela forfăcar mâncatu-le-a mușița.

5 Deșteptați-vă bețivilor, și plângeți, și căinați-vă, toți băutorii de vin, Pentru must: Căci s'a răpit dela gura voastră.

6 Căci un popor s'a suit asupra pământului meu, Puternic și fără număr; Dinții lui sunt ca dinții de leu, și măselele le are, ca leul bătrân.

7 Prefăcut-a via mea într'un deșert, și a rodit smochinul meu: L-a desgolit cu totul, și l-a lepădat; Rămas-au albe ramurile lui.

8 Căinea-ză-te, ca o logodnică, încinsă în sac Pentru bărbatul tânăreții sale!

9 Răpitu-s'a darul de pâne și libațiunea din casa Domnului; Bocescu-se preoții, ervii Domnului.

10 Câmpul s'a pustiit, Tarina bocește: Căci grâul s'a pustiit, Mustul s'a stors, Oleiul lipsește.

11 Rușinați-vă, plugarilor, Căinați-vă, vierilor! Pentru grâu și pentru orz: Că secerișul câmpului a pierit;

12 Via s'a prăpădit, și smochinul a pierit, Rodiul, palmierul și mărul, Toți arborii câmpului s'au uscat: Deaceea a încetat veselia între fiii oamenilor.

13 Încingeți-vă și plângeți, preoților, Urlați-vă servi ai altarului! Veniți, petreceți noaptea în saci, Servi ai Dumnezeului meu! Căci darul de pâne și libațiunea au contenit din casa Dumnezeului vostru.

14 Rânduiți ajunare, proclamați zi sfântă, Adunați pe bătrâni și pe toți locuitorii țării în casa Domnului, Dumnezeului vostru; și strigați către Domnul.

15 Vai de ziua aceea! Căci ziua Domnului este aproape, și va veni ca o pierzare dela Atotputernicul.

16 Au nu s'au răpit mâncările de dinaintea ochilor noștri, Desfătarea și bucuria din casa Dumnezeului nostru?

17 Semințele putrezesc supt brazdele lor, Grânele s'au deșertat, hambarele s'au stricat: Căci grâul lipseste.

18 Cum sbier animalele! Rătăcescu-se cirezile de boi: Căci nu au pășune, Da, turmele de oi au pierit.

19 Doamne! către tine voiu striga: Căci focul a mistuit pășunile pustiului, și flacăra a ars toți arborii câmpului.

20 Chiar animalele câmpului doresc de tine: Căci au secat curgerile apelor, și focul a mistuit pășunile pustiului.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.