1 Iar mai nainte de sărbătoarea Paștilor știind Iisus că i-a venit ceasul, ca să se strămute din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai săi, care erau în lume, i-a iubit până în sfârșit.
2 Și pe când eră cină, când diavolul își pusese acum în gând ca Iuda, fiul lui Simon Iscariotu, să-l deă prins,
3 Iisus, știind că Tatăl i-a dat tot în mâni, și că dela Dumnezeu a ieșit și la Dumnezeu merge,
4 Se scoală dela cină și-și desbracă hainele, și luând un ștergar se încinse.
5 Apoi toarnă apă în vasul de spălat, și începù să spele picioarele ucenicilor și să le șteargă cu ștergarul cu care eră încins.
6 Deci vine la Simon Petru. Acesta îi zice: Doamne, tu îmi speli picioarele?
7 Răspunse Iisus și-i zise: tu nu știi acum ce fac eu, dar vei înțelege în urmă.
8 Petru îi zice: în veci nu îmi vei spăla picioarele. Iisus îi răspunse: dacă nu te voiu fi spălat, nu ai parte cu mine.
9 Simon Petru îi zise: Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mânile și capul.
10 Iisus îi zice: cine s'a scăldat, nu are trebuință să se spele, deci este cu totul curat; și voi curați sunteți, dar nu toți.
11 Căci știa pe cel care aveà să-l deă prins; deaceea zise, că nu toți sunteți curați.
12 Deci după ce le spălă picioarele și-și luă hainele și se puse iar la masă, le zise: înțelegeți ce v'am făcut?
13 Voi mă numiți: Învățătorul și Domnul, și bine ziceți, căci sunt.
14 Deci dacă v'am spălat picioarele, eu Domnul și învățătorul, și voi datori sunteți să spălați picioarele unii altora;
15 Căci pildă v'am dat, ca să faceți și voi după cum v'am făcut eu.
16 Adevăr, adevăr zic vouă, nu este slugă mai mare, decât stăpânul său, nici trimis mai mare, decât cel care l-a trimis.
17 Dacă știți acestea, fericiți sunteți, dacă le veți fi făcut.
18 Nu zic despre voi toți: eu știu pe care i-am ales; ci trebuià ca să fie împlinită scriptura: „cel care îmi mănâncă pânea, ridicat-a călcâiul împotriva mea.“
19 De acum vă zic mai nainte de-a se împlini, ca să credeți când se va fi împlinit, că eu sunt.
20 Adevăr, adevăr zic vouă, cine primește pe oricare îl voiu fi trimis, pe mine mă primește, iar cine mă primește pe mine, primește pe cel care m'a trimis pe mine.
21 Acestea vorbind Iisus se turbură cu Duhul și mărturisì și zise: adevăr, adevăr zic vouă, că unul dintre voi mă va dà prins.
22 Deci se uitau ucenicii unii la alții, nedumeriți fiind despre cine vorbește.
23 Și erà lângă sânul lui Iisus la masă unul dintre ucenicii săi, pe care îl iubià Iisus.
24 Deci Simon Petru face semn acestuia și-i zice: spune cine este, despre care vorbește.
25 Și acela plecându-se spre pieptul lui Iisus îi zice: Doamne, cine este?
26 Iisus răspunde: este acela pentru care eu voiu întinge îmbucătura și-i voiu dà. Deci întingând îmbucătura iă și dă lui Iuda fiu al lui Simon Iscariotu.
27 Și după îmbucătura dată, atuncia intră satana în acela. Deci Iisus îi zice: ceea ce faci, fă mai curând.
28 Și nimenea dintre cei care ședeau la masă, nu înțelese pentru ce i-a zis aceasta.
29 Căci unii gândeau, fiindcă Iuda aveà punga, că Iisus îi zice: cumpără cele ce ne trebuie pentru sărbătoare, sau să deă ceva săracilor.
30 Deci după ce luă acela îmbucătura ieși îndată; și erà noapte.
31 Și când ieși, zise Iisus: acumi Fiul omului este mărit, și într'însul Dumnezeu este mărit.
32 Dacă Dumnezeu este mărit într'însul, și Dumnezeu îl va mări în sine însuși, și îndată îl va mări.
33 Copii, puțin timp mai sunt împreună cu voi; mă veți căutà, și după cum am zis Iudeilor, că unde mă duc eu, voi nu puteți veni, și vouă vă zic de acum înainte.
34 Poruncă nouă vă dau, ca să vă iubiți unii pe alții, după cum v'am iubit, ca și voi să vă iubiți unii pe alții.
35 Într'aceasta vor cunoaște toți că-mi sunteți ucenici, dacă aveți iubire unii către alții.
36 Doamne, îi zice Simon Petru, unde te duci? Răspunse Iisus: unde mă duc, nu poți să-mi urmezi acum, dar mai în urmă îmi vei urmà.
37 Doamne, îi zise Petru, pentru ce nu pot să-ți urmez de acum? Sufletul îmi voiu pune pentru tine.
38 Iisus răspunde: îți vei pune sufletul pentru mine? Adevăr, adevăr zic ție, nu va cântà cocoșul până ce nu mă vei fi tăgăduit de trei ori.