Eterniseed

Ioan 4

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Deci când înțelese Iisus că fariseii auzise că Iisus face și botează mai mulți ucenici decât Ioan,

2 Deși Iisus însuși nu botezà, ci ucenicii săi,

3 Lăsă Iudea și se duse iar în Galileea.

4 Dar trebuià ca el să treacă prin Samaria.

5 Deci vine la un oraș al Samarii numit Sichar, aproape de locul pe care il dete Iacob lui Iosif fiul său.

6 Și acolo erà puțul lui Iacob. Iisus dar ostenit fiind de călătorie, se așeză numai decât lângă puț; erà ca la al șaselea ceas.

7 Atuncia vine o femeie din Samaria ca să scoată apă. Și Iisus îi zice: dă-mi să beau;

8 Căci ucenicii lui se duseseră în oraș, ca să cumpere demâncare.

9 Dar femeia samaritană îi zice: cum tu, Iudeu fiind, ceri să beai dela mine, care sunt femeie samaritană? Căci Iudeii n'au a face cu Samaritanii.

10 Răspunse Iisus și-i zise: dacă ai ști darul lui Dumnezeu și cine este care îți zice: dă-mi să beau, tu ai fi cerut dela dânsul și ți-ar fi dat apă vie.

11 Doamne, îi zice femeia, nici vas de scos apă nu ai, și puțul este adânc; de unde ai apa cea vie?

12 Nu cumva ești tu mai mare decât tatăl nostru Iacob, care ne dete puțul, și el însuși băù dintr'însul și fiii săi și turmele sale?

13 Răspunse Iisus și-i zise: oricine care beà din apa aceasta va însetà iarăși;

14 Dar cine va fi băut din apa pe care o voiu dà eu, nu va însetà în veci, și apa pe care o voiu dà lui se va face într'însul izvor de apă, curgând în viață vecinică.

15 Doamne, zice femeia către dânsul, dă-mi această apă, ca să nu însetez, nici să nu mai vin aici să scot apă.

16 Iisus îi zice: du-te, cheamă pe bărbatul tău și vino aci.

17 Răspunse femeia și zise: n'am bărbat. Iisus îi zice: bine ai zis, că n'ai bărbat:

18 Pentru că cinci bărbați ai avut, și pe care-l ai acum nu-ți este bărbat. Adevărat ai spus aceasta.

19 Doamne, îi zise femeia, văd că tu ești profet.

20 Părinții noștri se închinară pe acest munte; și voi ziceți că în Ierusalim este locul unde trebue a se închinà.

21 Femeie, îi zise Iisus, crede-mă că vine un timp, când nici pe acest munte, nici în Ierusalim vă veți închinà Tatălui.

22 Voi vă închinați la ce nu știți, noi ne închinăm la ce știm, pentru că mântuirea din Iudei este;

23 Adevărat vine un timp și acum este venit, când adevărații închinători se vor închinà Tatălui în duh și adevăr; căci și Tatăl pe unii ca aceștia îi voește a se închinà lur;

24 Duh este Dumnezeu, și cei care se închină lui, trebue să se închine în duh și adevăr.

25 Zice lui femeia: știu că vine Messia — adecă Hristos —; când acela va fi venit, ne va spune toate.

26 Zice ei Iisus: eu sunt care îți vorbesc.

27 Între acestea veniră ucenicii săi, și se mirau că vorbià cu o femeie; dar nimeni nu zise: ce voești, sau pentru ce vorbești cu dânsa?

28 Femeia deci își lăsă vasul de apă și se duse în oraș, și zise oamenilor:

29 Veniți, vedeți un om, care mi-a spus toate câte am făcut; nu cumva acesta este Hristosul?

30 Deci dar ei ieșiră din oraș și veniau la dânsul.

31 Între acestea îl rugau ucenicii zicând: Rabi, mănâncă.

32 Iar el le zise: eu am să mănânc o mâncare, pe care voi n'o cunoașteți.

33 Deci ucenicii ziceau între dânșii: nu cumva i-a adus cineva să mănânce?

34 Zice lor Iisus: mâncarea mea este ca să fac voia celui care m'a trimis și să săvârșesc lucrul lui.

35 Oare nu ziceți voi, că sunt încă patru luni și vine secerișul? Iată zic vouă, ridicați ochii voștri și priviți că sămănăturile sunt albe pentru seceriș.

36 Acum secerătorul primește plată, și adună rod în viață vecinică, ca să se bucure împreună și sămănătorul și secerătorul.

37 Căci în aceasta este cuvântul adevărat, că altul este sămănătorul și altul secerătorul.

38 Eu v'am trimis să secerați ce n'ați muncit; alții au muncit, și voi ați intrat în munca lor.

39 Și din orașul acela mulți dintre samaritani crezură într'însul pentru cuvântul femeii, care mărturisià că mi-a spus toate câte am făcut.

40 Deci dar samaritanii, când veniră la el, îl rugau ca să rămână la dânșii; și rămase acolo două zile.

41 Și mult mai mulți crezură pentru cuvântul lui,

42 Și ziceau femeii, că nu credem numai pentru vorbele tale: căci noi înșine am auzit, și cunoaștem că el este cu adevărat Mântuitorul lumii, Hristosul.

43 Și după două zile ieși de acolo și se duse în Galilea.

44 Căci Iisus însuși mărturisi că un profet nu are cinste în patria lui.

45 Deci când venì în Galilea, îl primiră bine Galilienii, care văzuse toate câte făcù în Ierusalim la sărbătoare; căci și ei venise la sărbătoare.

46 Deci Iisus venì iarăși în Cana Galilei, unde făcù apa vin. Și erà în Capernaum un om împărătesc al cărui fiu bolià.

47 Acesta auzind, că Iisus a venit din Iudea în Galilea, se duse la dânsul, și-l rugă ca să vie și să tămăduească pe fiul său; căci erà să moară.

48 Deci zise Iisus către dânsul: dacă nu veți fi văzut semne și minuni, nu veți crede.

49 Doamne, zise către dânsul omul împărătesc, vino mai nainte de-a murì copilul meu.

50 Du-te, îi zise Iisus; fiul tău trăește. Și omul se încrezù în cuvântul pe care i-l-a zis Iisus, și plecă.

51 Și pe când se întorceà acum, slugile lui îi ieșiră înainte și vestiră zicând: că copilul său trăește.

52 Deci cerù știință dela dânșii despre ceasul în care a fost mai bine; și-i spuseră că ieri la ceasul al șaptelea l-au lăsat frigurile.

53 Deci tatăl cunoscù că l-au lăsat fri- gurile în acel ceas în care îi zise Iisus: fiul tău trăește; și crezù dânsul și toată casa lui.

54 Aceasta făcù Iisus iarăși ca al doilea semn după ce venì din Iu- dea în Galilea.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.