Eterniseed

Iosua 2

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și a trimis Iosua, fiul lui Nun, din Șittim doi bărbați, spioni, în ascuns, zicând: Duceți-vă, vedeți țara, și Ierichonul. Și se duseră, și veniră în casa unei femei meretrice, cu numele Rahab, și se culcară acolo.

2 Și se spuse regelui din Ierichon, zicând: Iată, bărbați din fiii lui Israel au venit aici în această noapte, ca să cerceteze țara.

3 Și trimise regele Ierichonului la Rahab, zicând: Scoate bărbații ce au venit la tine, cari au intrat în casa ta; căci ca să cerceteze toată țara au venit ei.

4 Și femeia luă pre cei doi bărbați, și-i ascunse, și zise: În adevăr, bărbații au venit la mine, dară nu știam de unde erau;

5 Și spre seară pe când erà să se închidă poarta, bărbații au ieșit; nu știu unde s'au dus bărbații: grabnic urmăriți-i, căci îi veți ajunge:

6 Iar ea îi suise pe acoperiș, și i-a ascuns în mănunchii de in, ce-și întinsese pe acoperiș.

7 Și bărbații se luară în urma lor pe calea Iordanului, lângă vaduri, și poarta se închise, după ce ieșiră cei ce-i urmăriau.

8 Și ei nu se culcaseră încă, și ea se sui pe acoperiș la ei.

9 Și a zis bărbaților: Știu că v'a dat Domnul pământul acesta, și că frica de voi a căzut preste noi, și că toți locuitorii pământului tremură înaintea voastră:

10 Că noi am auzit, cum că a secat Domnul apele Mărei-Roșii dinaintea voastră, când ați ieșit din Egipt, și ce le-ați făcut celor doi regi ai Amoreilor ce erau dincolo de Iordan, lui Sihon și lui Og, pre cari i-ați nimicit cu desăvârșire.

11 De când noi am auzit acestea, inima noastră s'a muiat, și n'a mai rămas în nimenea curaj înaintea voastră: că Domnul Dumnezeul vostru el este Dumnezeu în cer sus și pe pământ jos.

12 Acuma, rogu-vă, jurați-mi pe Domnul, fiindcă am arătat bunăvoință către voi, că veți arătà și voi bunăvoință către casa părintelui meu, și dați-mi semn de siguranță.

13 Că veți cruțà viața părintelui meu, a mumei mele, și a fraților mei, a surorei mele, și a tuturor ce sunt ai lor, și că veți scăpà dela moarte sufletele noastre.

14 Și bărbații îi ziseră: Viața noastră pentru a voastră, dacă nu veți descoperì această vorbă a noastră: și va fi, când Domnul ne va da pământul acesta, vom arătà bunăvoință și credință către tine.

15 Și-i coborî ea cu o funie prin fereastră, că erà lângă zidul cetății casa ei, și lângă zidul cetății ea locuià.

16 Și a zis ea către ei: Duceți-vă la munte, ca să nu vă întâmpine pre voi urmăritorii, și ascundeți-vă acolo trei zile, până ce se vor înturnà urmăritorii, și după aceea duceți-vă la calea voastră.

17 Şi au zis bărbaţii către ea: Aşà vom fi deslegaţi de jurământul, ce tu ne-ai făcut să jurăm:

18 Iată, când vom intrà în ţară, leagă funia aceasta cu fire carmezine la fereastra prin care ne-ai coborît; şi adună în casă la tine pre părintele tău, pre muma ta, pre fraţii tăi şi pre toată casa părintelui tău.

19 Şi va fi, că tot cel ce va ieşì din uşile casei tale pe uliţă, sângele lui va fi asupra capului lui şi noi vom fi nevinovaţi; şi tot cel ce va fi cu tine în casă, sângele lui va fi asupra capului nostru, de se va pune mâna pe el.

20 Însă dacă tu vei descoperì această vorbă a noastră, suntem deslegaţi de jurământul ce tu ne-ai făcut să jurăm.

21 Şi a răspuns ea: După cuvintele voastre, aşà să fie! şi lăsându-i să se ducă, s'au dus; şi a legat ea funia cea carmezină de fereastră.

22 Şi ei s'au dus, şi au sosit la munte, şi au şezut acolo trei zile, până ce urmăritorii s'au înturnat: urmăritorii căutat-au în tot drumul, şi nu i-au găsit.

23 Şi înturnându-se cei doi bărbaţi, pogorîră muntele, trecură râul, şi veniră către Iosua, şi spus'au lui tot ce li-s'a întâmplat.

24 Şi ziseră lui Iosua: În adevăr, Domnul a dat în mânile noastre tot pământul, şi toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.