Eterniseed

Leviticul 17

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și Domnul vorbi lui Moisi, zicând:

2 Vorbește lui Aaron și fiilor lui, și tutulor fiilor lui Israel, și zi lor: Acesta este cuvântul, ce-l porunci Domnul, zicând:

3 Oricine din casa lui Israel va ajunghià în tabără bou sau miel sau capră, sau va junghià afară de tabără,

4 bȘi nu-l va duce la ușa cortului întrunirii, spre a-l aduce dar lui Dumnezeu înaintea locașului lui Dumnezeu, sângele acesta se va socoti omului ca sânge vărsat, și cstârpi-se-va omul acela din poporul său:

5 Pentru ca fiii lui Israel să aducă sacrificiile lor, pre dcare le sacrifică ei pe câmpuri, pre acelea să le aducă înaintea lui Dumnezeu, la ușa cortului întrunirii, la preot, și să le sacrifice lui Dumnezeu ca sacrificii de bucurie.

6 Și preotul să estropească sângele acelora preste altarul lui Dumnezeu la ușa cortului întrunirii, și grăsimea lor să ffacă să fumege întru miros plăcut lui Dumnezeu.

7 Și ei să nu mai sacrifice sacrificiile lor gdemonilor, cu cari au htrăit întru desfrânări; lege în veci să fie aceasta lor în generațiunile lor.

8 Și tu să zici lor; Tot omul din casa lui Israel, sau dintre cei străini ce locuiesc între voi, care aduce ardere de tot sau alt sacrificiu:

9 Și nu-l aduce la ușa cortului întrunirii, spre a-l sacrificà lui Dumnezeu, stărpi-se-va omul acela din poporul său.

10 Și tot omul din casa lui Israel, sau dintre cei străini ce locuesc între voi, care va mâncà orice sânge, opune-voiu fața mea contra aceluia, care va fi mâncat sânge, și stărpi-l-voiu din poporul său.

11 Căci viața corpului în sânge este, și eu pre el l-am dat vouă, ca să-l puneți pe altar, spre a face espiare pentru sufletele voastre; căci sângele este, prin care se face espiare pentru suflet.

12 Drept aceea am zis fiilor lui Israel: Dintre voi nimenea să nu mănânce sânge, nici străinul ce locuește între voi să nu mănânce sânge.

13 Și tot omul dintre fiii lui Israel sau dintre străinii cari locuesc între voi, cari, vânând, prinde fiară sau pasere care se mănâncă: sângele aceleia să-l scurgă, și să-l acopere cu țărână.

14 Că sufletul fiecărui corp în sângele lui este; viața lui este; pentru aceea am zis fiilor lui Israel: Sângele din nici un corp să nu mâncați, că viața a tot corpul este sângele lui: Tot cel ce-l va mâncà stărpi-se-va.

15 Și tot insul, care va mâncà mortăciune sau sfășietură de fiară, fie acela moștean, fie străin, să-și spele vestmintele sale, și să se scalde în apă, și necurat să fie până seara: și atunci curat va fi.

16 Și dacă nu-și va spăla vestmintele sale, și corpul său nu-l va scăldà, va purtà fărădelegea sa.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.