1 Deoarece mulți încercară să alcătuească o istorisire despre faptele adeverite cu desăvârșire între noi,
2 După cum ne-a dat cei care dela început au fost marturi cu ochi și slujitori ai cuvântului,
3 Am găsit și eu cu cale, după ce am urmat cu deamănuntul toate dela început, ca să-ți scriu ție pe rând, alesule Teofile,
4 Pentru ca să cunoști lămurit tăria privitoare la cuvintele în care ai fost învățat.
5 Fost-a în zilele lui Irod, împăratul Iudeii, un preot oarecare cu numele Zaharia din despărțirea lui Abia, și aveà femeie dintre fiicele lui Aaron, și numele ei Elisabeta.
6 Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând curați în toate poruncile și hotărîrile Domnului.
7 Și n'aveau copil, deoarece Elisabeta era stearpă, și amândoi erau înaintați în zilele lor.
8 Și pe când săvârșià înaintea lui Dumnezeu cele preoțești în rândul despărțirii sale,
9 După rânduiala slujbei preoțești căzù sorțul ca să tămâieze, după ce a intrat în templul Domnului,
10 Și toată mulțimea poporului se rugà afară în ceasul tămâierii.
11 Și i-se arătă lui un înger al Domnului stând de-a dreapta altarului de tămâiere.
12 Și Zaharia văzând s'a turburat, și teamă îl cuprinse.
13 Iar îngerul îi zise: nu te teme, Zaharia, pentru că răgăciunea ta a fost ascultată, și femeia ta Elisabeta îți va naște un fiu, și vei numì numele lui Ioan.
14 Și va fi pentru tine bucurie și veselie, și mulți se vor bucurà deaceea ce va fi el.
15 Căci va fi mare în fața Domnului, nu va beà nici vin, nici beutură amețitoare, și chiar din pântecele mumei sale va fi plin de duh sfânt.
16 Și va întoarce pe mulți dintre fiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor;
17 Și el însuși va fi înainte mergător în fața lui în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimi de părinți spre copii și pe neascultători în gândul drepților, ca să gătească Domnului un popor întocmit.
18 Și Zaharia zise către înger: după ce voiu cunoaște aceasta? Căci eu sunt bătrân și femeia mea înaintată în zilele ei.
19 Și răspunzând îngerul îi zise: eu sunt Gabriel care stau înaintea lui Dumnezeu, și sunt trimis să vorbesc către tine și să-ți binevestesc acestea.
20 Și iată vei fi tăcând și neputând să vorbești până în ziua când vor fi acestea; pentru că n'ai crezut cuvintelor mele, care vor fi împlinite la timpul lor cuvenit.
21 Și poporul așteptà pe Zaharia, și se mirà că întârziază în templu.
22 Iar după ce ieșì nu puteà să le vorbească, atuncia ei cunoscură că a văzut o arătare în templu; și el însuși le întărià prin semn aceasta, și rămase mut.
23 Și fù că după ce se împliniră zilele slujbei lui, se duse la casa lui.
24 Iar după aceste zile Elisabeta femeia lui rămase grea, și se ascunse cinci luni zicând:
25 Că astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care avù grijă să ridice dintre oameni înjosirea mea.
26 Iar în luna a șasea îngerul Gabriel fù trimis dela Dumnezeu într'un oraș al Galileii cu numele Nazaret,
27 Către o fecioară, logodita unui bărbat cu numele Iosif, din casa lui David, și numele fecioarii erà Mariam.
28 Și întrând la dânsa îngerul zise: bucură-te cea dăruită; Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei.
29 Iar ea, _după ce-l văzù_, se turbură de cuvântul lui, și se gândià în sine, ce fel ar fi urarea aceasta.
30 Și îngerul îi zise: nu te teme, Mariam; căci ai aflat dar la Dumnezeu.
31 Și iată vei luà în pântece și vei naște fiu, și vei chemà numele lui Iisus.
32 Acesta va fi mare și fiu al celui preaînalt se va chemà, și Domnul Dumnezeu îi va dà tronul lui David părintele său;
33 Și va impărăți peste casa lui Iacob în veci, și sfârșit al împărăției lui nu va fi.
34 Iar Mariam zise către înger: cum va fi aceasta, pentru că nu cunosc bărbat?
35 Și răspunzând îngerul îi zise: duh sfânt va venì asupra ta, și puterea celui preaînalt te va umbrì; deaceea și cel care se naște din tine sfânt va fi numit Fiu al lui Dumnezeu.
36 Și iată Elisabeta rudenia ta și dânsa a zămislit fiu în bătrânețea ei, și aceasta este a șasea lună pentru dânsa care se numește stearpă;
37 Căci „la Dumnezeu orice cuvânt nu va fi fără putere“.
38 Iar Mariam zise: iată roaba Domnului; fie mie după cuvântul tău. Și îngerul se duse dela ea.
39 Și sculându-se Mariam în zilele acelea se duse cu grabă în ținutul muntos într'un oraș al seminției lui Iuda,
40 Și intră în casa lui Zaharia și ură Elisabetei.
41 Și fù când auzì Elisabeta urarea Mariei, săltă fătul în pântecele ei; și Elisabeta se umplù de duh sfânt,
42 Și strigă cu glas mare și zise: binecuvântată ești tu între femei, și binecuvântat este rodul pântecelui tău.
43 Și de unde pentru mine aceasta ca să vie la mine muma Domnului meu?
44 Căci iată cum venì glasul urării tale la urechile mele, săltă în bucurie fătul în pântecele meu.
45 Și fericită este care a crezut că va fi împlinire celor zise ei dela Domnul.
46 Și zise Mariam: Mărește sufletul meu pe Domnul,
47 Și s'a bucurat duhul meu de Dumnezeu mântuitorul meu,
48 Că a căutat spre smerenia roabei sale. Căci iată de acum mă vor fericì toate neamurile,
49 Că mi-a făcut mărire cel puternic, Și sfânt este numele lui;
50 Și mila lui la neamuri și neamuri pentru cei care se tem de dânsul.
51 Făcut-a tărie cu brațul său, Risipit-a pe mândrii în gândul inimei lor.
52 Dat-a jos pe puternici depe tronuri, Și înălțat-a pe smeriți,
53 Pe flămânzi umplut-a de bunătăți, Și pe avuți scos-a afară deșerți.
54 Sprijinit-a pe Israel sluga sa, spre a-și aduce aminte de mila sa în veci,
55 Precum vorbì către părinții noștri, De Abraam și neamul său.
56 Și Mariam rămase împreună cu dânsa ca la trei luni, apoi se întoarse la casa ei.
57 Iar Elisabetei i-se împlinì timpul ca să nască, și născù fiu.
58 Și auziră locuitorii dimprejur și rudele ei că Domnul a mărit mila lui cu dânsa, și se bucurau împreună cu ea.
59 Și când fù ziua a opta veniră să taie împrejur pe copil, și-l numiau pe numele tatălui său Zaharia,
60 Și răspunzând muma lui zise: nu, ci Ioan va fi numit.
61 Și ziseră către dânsa că nimenea nu este din rudenia ta care se numește cu acest nume.
62 Iar ei făceau semn tatălui său cum ar voi să fie numit el.
63 Și cerând o tăbliță scrise zicând: Ioan este numele lui. Și toți se mirară.
64 Și îndată fu deschisă gura lui și limba lui și vorbi lăudând pe Dumnezeu.
65 Și teamă fu preste toți care locuiau împrejurul lor, și în tot ținutul muntos al Iudeii erau vorbite de unii la alții toate cuvintele acestea.
66 Și toți care auziră puneau în inima lor zicând: ce va fi oare copilul acesta? Căci și mâna Domnului erà cu dânsul.
67 Și Zaharia tatăl său fù umplut de duh sfânt și profetiză zicând:
68 Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel, Că cercetă și făcù răscumpărare pentru poporul său,
69 Și înnălță nouă corn de mântuire, în casa lui David sluga sa.
70 Precum vorbì din veci prin rostul sfinților profeți ai săi,
71 Mântuire de vrăjmașii noștri și de mâna tuturor care ne urăsc pe noi,
72 Ca să facă milă cu părinții noștri, Și să-și aducă aminte de așezământul său sfânt,
73 De jurământul ce jură către Abraam părintele nostru, ca să ne deà
74 Ca, scăpați fiind din mâna vrăjmașilor noștri,
75 Fără temere să-i slujim, În sfințenie și dreptate înaintea lui în toate zilele noastre.
76 Dar și tu, copile, profet al celui preaînalt vei fi numit: Căci vei merge înaintea feței Domnului ca să gătești căile lui,
77 Să dai cunoștință de mântuire poporului său, În iertare de păcatele lor,
78 Pentru mila duioasă a Dumnezeului nostru, Cu care ne cercetă răsăritul din înnălțime.
79 Ca să lumineze celor care stau în întunerec și în umbră de moarte, Spre a îndreptà picioarele noastre pe cale de pace.
80 Iar copilul creșteà și se întărià în duh, și fù în pustie până în ziua arătării sale către Israel.