1 Iar după acestea Domnul făcù cunoscut și pe alții șaptezeci, și-i trimise câte doi înaintea feții sale în orice oraș și loc, unde aveà să vie el însuși.
2 Și ziceà către dânșii: secerișul este mult, dar lucrători puțini; rugați-vă deci de Domnul secerișului ca să scoată lucrători la secerișul său.
3 Mer- geți; iată eu vă trimit ca miei între lupi.
4 Nu purtați pungă de bani, nici traistă, nici încălțăminte; nu urați la nimenea pe cale.
5 În casa în care veți fi intrat, ziceți mai întâiu: pace casei acesteia.
6 Și dacă este acolo fiul păcii, va stà asupra lui pacea voastră; iar dacă nu este, se va întoarce spre voi.
7 Rămâneți în aceiași casă mâncând și bând ce sunt la dânșii; pentru că vrednic este lucrătorul de plata sa. Nu vă mutați din casă în casă.
8 Și în orice oraș intrați și vă primesc pe voi, mâncați ce vă este pus înainte,
9 Și tămăduiți pe cei bolnavi în el, și spuneți-le: s'a apropiat la voi împărăția lui Dumnezeu.
10 Dar în orice oraș veți fi intrat și nu vă primește, ieșind în stradele lui ziceți:
11 Și praful ce se lipì de noi din orașul vostru îl scuturăm vouă la picioare; dar cunoașteți aceasta, că s'a apropiat împărăția lui Dumnezeu.
12 Zic vouă că în ziua aceea va fi mai ușor pentru Sodoma decât pentru acel oraș.
13 Vai ție Chorazim, vai ție Betsaida; că dacă în Tir și Sidon s'ar fi făcut minunile ce au fost făcute în voi, demult stând în sac și cenușă s'ar fi pocăit.
14 Dar Tirului și Sidonului va fi mai ușor la judecată decât vouă.
15 Și tu Capernaum, nu fuși ridicat până la cer? Până la iad vei fi pogorît.
16 Cine ascultă de voi, de mine ascultă, și cine vă disprețuește pe voi, pe mine mă disprețuește; iar cine mă disprețuește pe mine, disprețuește pe cel care m'a trimis pe mine.
17 Și se întoarseră cei șaptezeci cu bucurie zicând: Doamne, chiar demonii ni-se supun în numele tău.
18 Iar el le zise: zăream pe satan ca un fulger căzând din cer.
19 Iată v'am dat putere să călcați preste șerpi și scorpii, și preste toată puterea vrăjmașului, și nimic nu vă vătămà pe voi.
20 Dar nu vă bucurați de aceasta că duhurile vi se supun; bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri.
21 În același ceas se înveselì în sfântul duh, și zise: te laud Tată, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de înțelepți și pricepuți, și le ai descoperit celor neștiutori; așà Tată, că așa a fost bunăvoință înaintea ta.
22 Și întorcându-se către ucenici zise: toate-mi sunt date mie de către Tatăl meu, și nimenea nu cunoaște cine este Fiul decât numai Tatăl, și cine este Tatăl decât numai Fiul, și acela căruia ar voì Fiul să-i descopere.
23 Și întorcându-se la o parte zise către ucenici: fericiți sunt ochii care văd ce vedeți.
24 Căci zic vouă că mulți profeți și împărați voiră să vază ce vedeți voi, și nu văzură, și să auză ce auziți, și nu auziră.
25 Și iată un învățător de lege se sculă ispitindu-l, zicând: Învățătorule, ce făcând voiu moștenì viața vecinică?
26 Iar el zise către dânsul: în lege ce este scris? Cum citești?
27 Și răspunzând zise: „vei iubì pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și în tot sufletul tău și în toată tăria ta și în tot cugetul tău,“ și „pe aproapele tău ca pe tine însuți.“
28 Iar el îi zise: drept ai răspuns; fă aceasta și vei fi viu.
29 Dar el voind să se îndrepteze pe sine zise către Iisus: și cine este aproapele meu?
30 Și răspunzând Iisus zise: un om mergeà în jos dela Ierusalim la Ierichon, și căzù între tâlhari, care și desbrăcându-l și rănindu-l se duseră, lăsându-l jumătate mort.
31 Din întâmplare un preot mergeà în jos pe aceea cale, și văzându-l trecù pe-alăturea de dânsul.
32 Asemenea și un levit sosind la acel loc, după ce venì și văzù trecù pe-alăturea de dânsul.
33 Dar un samaritean mergând pe cale venì la el și văzându-l i-se făcù milă,
34 Și apropiindu-se legă rănile lui turnând untdelemn și vin, și punându-l pe dobitocul său îl duse la o casă de poposire, și purtă grijă de dânsul.
35 Iar în ziua următoare dimineața când ieșì, scoțând doi dinari dete celui care îl primise și zise: poartă grijă de dânsul, și ce vei fi mai cheltuit eu îți voiu dà inapoi, când mă întorc iar aci.
36 Care dintre acești trei ți-se pare a fi fost aproapele celui care căzù între tâlhari?
37 Și el zise: cel care făcù milă cu dânsul. Atuncia Iisus îi zise: du-te, fă și tu asemenea.
38 Iar când ei mergeau el intră într’un sat: și o femeie cu numele Marta îl primì în casa ei.
39 Și aceasta aveà o soră numită Maria, și care stând jos lângă picioarele Domnului ascultà cuvântul lui;
40 Iar Marta erà prinsă la o parte de multă slujire. Și stând zise: Doamne, nu-ți este grijă că sora mea mă lasă singură ca să slujesc? Zi-i dar ca să pună mâna împreună cu mine.
41 Și răspunzând Domnul îi zise: Marta, Marta, pentru multe îngrijești și de multe te îngrijești,
42 Dar de-un lucru este trebuință; căci Maria și-a ales partea bună, ce nu va fi luată dela dânsa.