1 Iar Iisus plin de duh sfânt se întoarse dela Iordan, și fù dus din îndemnul duhului în pustie.
2 Patruzeci de zile ispitindu-se de către diavolul. Și nu mâncă nimic în acele zile, și când se împliniră el flămânzi.
3 Iar diavolul îi zise: dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâne.
4 Și răspunse Iisus către dânsul — scris este că „nu numai cu pâne va trăi omul,“ — ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. —
5 Și după ce-l duse în sus — pe un munte înalt — îi arătă în timp de-o clipeală toate împărățiile lumii.
6 Și îi zise diavolul: ție îți voiu dà toată puterea aceasta și mărirea lor, că mie îmi este dată și o dau cui voesc.
7 Deci dar dacă tu te vei fi închinat înaintea mea, toată va fi a ta.
8 Și răspunzând Iisus îi zise: — mergi înapoia mea, Satana, căci — scris este: „Domnului Dumnezeului tău te vei închinà și numai lui vei sluji.“
9 Apoi il duse în Ierusalim și-l puse pe aripa templului, și îi zise: dacă Fiu ești al lui Dumnezeu, aruncă-te de aci jos;
10 Căci scris este că „Îngerilor săi va porunci pentru tine ca să te păzească.“
11 Și că „Pe mâni te vor ridicà, ca nu cumva să lovești de piatră piciorul tău.“
12 Și răspunzând Iisus îi zise că zis este: „nu ispiti pe Domnul Dumnezeul tău.“
13 Și după ce sfârși orice ispitire diavolul se depărtă dela dânsul până la un timp nimerit.
14 Și Iisus se întoarse în puterea duhului în Galilea; și ieși știrea despre dânsul în toată împrejurimea.
15 Și el învăță în sinagogele lor, lăudat fiind de toți.
16 Și veni la Nazaret unde fusese crescut, și în ziua sâmbetei intră, după obiceiul său, în sinagogă, și se sculă să citească.
17 Și i-se dete cartea profetului Isaia, și deschizând cartea găsi locul unde era scris:
18 „Duhul Domnului preste mine, pentru care m'a uns ca să binevestesc săracilor, m'a trimis să tămăduesc pe cei sdrobiți cu inimă,
19 Să vestesc iertare celor în robie, și orbilor vedere, să dau drumul celor apăsați, să vestesc an plăcut Domnului.“
20 Și închizând cartea, dând-o îndărăt slujitorului, stete jos; iar ochii tutulor din sinagogă erau ațintiți la dânsul.
21 Și începù a cuvântà către dânșii că astăzi s'a împlinit scriptura aceasta în urechile voastre.
22 Și toți mărturiseau pentru el și se mirau de cuvintele plăcute care ieșiau din gura lui, și ziceau: nu este oare acesta fiul lui Iosif?
23 Și zise către dânșii: într'adevăr îmi veți spune pilda aceasta: doctore, vindecă-te pe tine însuți: fă și aci în patria ta câte am auzit că s'au făcut în Capernaum.
24 Și le zise: adevăr zic vouă că nici un profet nu este plăcut în patria sa.
25 Dar adevărat vă spun că multe văduve erau în Israel în zilele lui Ilie, când cerul fù închis trei ani și șase luni, încât se făcù foamete mare preste tot pământul
26 Și la nici una dintre ele nu fù trimis Ilie fără numai la o femeie văduvă în Sarepta Sidonului.
27 Și mulți leproși erau în Israel pe timpul lui Eliseu profetul, dar nici unul dintre dânșii nu fù curățit fără numai Neeman Sirul.
28 Și toți auzind acestea în sinagogă se umplură de furie
29 Și sculându-se îl scoaseră afară din oraș, și-l duseră până la sprânceana muntelui pe care erà clădit orașul lor, ca să-l repează în jos;
30 Dar el trecând prin mijlocul lor se duse.
31 Și venì în jos la Capernaum oraș al Galileii. Și îi învăță sâmbăta;
32 Și erau uimiți de învățătura lui, pentru că cuvântul lui erà cu putere.
33 Și în sinagogă erà un om având duh de demon necurat, și strigà cu glas mare,
34 Hei, ce avem noi cu tine, Iisuse Nazarene? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești, sfântul lui Dumnezeu.
35 Și Iisus îl certă zicând: închisă fie-ți gura și ieși afară din el. Și demonul aruncându-l în mijloc ieși afară din el, nimic vătămându-l.
36 Și căzù frică preste toți, și vorbiau între dânșii unii către alții zicând: ce este cuvântul acesta, că cu tărie și putere poruncește duhurilor necurate, și ies afară?
37 Și porniă știre despre dânsul în orice loc din împrejurime.
38 Apoi sculându-se din sinagogă venì în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon erà prinsă de friguri mari, și-l rugară pentru dânsa.
39 Și stând plecat asupra ei certă frigurile, și o lăsară; iar ea de grabă sculându-se slujia lor.
40 Și apunând soarele toți câți aveau bolnavi de felurite de boale îi aduseră la dânsul; iar el punând mânile preste fiecare dintre ei îi tămădui.
41 Din mulți ieșiau și demoni strigând și zicând că tu ești Fiul lui Dumnezeu. Și certând nu-i lăsà să vorbească, pentru că știau că el este Hristos.
42 Și făcându-se ziuă ieșind se duse într'un loc pustiu, și gloatele îl căutau; și veniră până la dânsul, și-l țineau ca să nu plece dela dânșii.
43 Dar el zise către dânșii că eu trebue să binevestesc împărăția lui Dumnezeu și la alte orașe, fiindcă pentru aceasta sunt trimis.
44 Și predică în sinagogile Galileii.