1 În aceea zi ieșind Iisus din casă, ședeà lângă mare.
2 Și se adunară la dânsul gloate multe încât el întră in vas ca să șază, și toată gloata steteă pe țărm.
3 Și le cuvântă lor multe in pilde, zicând: Iată ieși sămănătorul să semene.
4 Și sămănând el, unele semințe căzură lângă cale, și venind paserile le mâncară.
5 Iar altele căzură pe loc pietros, unde nu aveau pământ mult, și îndată răsăriră, pentru că nu aveau pământ adânc.
6 Răsărind însă soarele fură arse de arșiță, și pentru că nu aveau rădăcină se uscară.
7 Iar altele căzură preste spini, și crescură spinii și le înăbușiră.
8 Altele căzură preste pământul cel bun și deteră rod, una sută, alta șaizeci, alta treizeci.
9 Cine are urechi să auză.
10 Și apropiindu-se ucenicii ii ziseră: pentru ce le vorbești în pilde?
11 Iar el răspunzând le zise: pentru că vouă vi s'a dat să cunoașteți tainele împărăției cerurilor, dar acelora nu li s'a dat.
12 Căci cine are, i-se va dă și va aveă de prisos; iar cine nu are, și ce are se va luă dela dânsul.
13 Deaceea le vorbesc în pilde, căci gloatele văzând, nu văd și auzind, nu aud, nici nu pricep.
14 Și se împlinește cu dânsele profeția lui Isaia ceea ce zice: „cu auzul veți auzi, dar nu veți înțelege, și văzând veți vedeă, dar nu veți cunoaște.
15 Căci s'a îngrășat inima acestui popor, și cu urechile a auzit greu, și a închis ochii lui, ca nu cumva să vază cu ochii și să auză cu urechile și să înțeleagă cu inima și să se întoarcă ca să-i vindec pe ei.“
16 Fericiți sunt ochii voștri că văd, și urechile voastre că aud.
17 Căci adevăr zic vouă, că mulți profeți și drepți au dorit să vază ce vedeți, și n'au văzut, și să auză ce auziți, și n'au auzit.
18 Deci voi, ascultați pilda sămănătorului.
19 Oricine aude cuvântul împărăției și nu înțelege, vine vicleanul și răpește ce este sămânat în inima lui: acesta este la care s'a sămânat lângă cale.
20 Iar ce s'a sămânat pe loc pietros, acesta este care aude cuvântul și îndată cu bucurie îl primește;
21 Dar nu are rădăcină în sine, ci este până la un timp, și întâmplându-se strâmtorare sau gonire pentru cuvânt, îndată se smintește.
22 Iar ce s'a sămânat în spini, acesta este care aude cuvântul, dar grija lumii și înșelăciunea bogăției înăbușește cuvântul, și se face neroditor.
23 Iar ce s'a sămânat pe pământul bun, acesta este care aude cuvântul și înțelege, care rodește și face unul o sută, altul șaizeci, altul treizeci.
24 Altă pildă le puse lor înainte, zicând: se aseamănă împărăția cerurilor omului, care samănă sămânță bună în țarina sa.
25 Dar durmind oamenii, veni vrăjmașul lui și semănă neghină între grâu și se duse.
26 Iar când crescu verdeața și făcu rod, atuncia se arătă și neghina.
27 Și venind slugile stăpânului casii îi ziseră: Doamne, oare nu ai sămânat sămânță bună în țarina ta? De unde este dar neghina?
28 Iar el le zise: un om vrăjmaș a făcut aceasta. Și dânșii îi zic: voești dar să ne ducem s'o alegem?
29 Iar el zice: nu, ca nu cumva alegând neghina, să smulgeți împreună cu dânsa și grâul.
30 Lăsați să crească amândouă împreună, până la seceriș, și în timpul secerișului voi zice secerătorilor: alegeți mai întâiu neghina și legați-o snopi ca să fie arsă, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.
31 O altă pildă le puse înainte zicând: împărăția cerurilor este asemenea unui grăunte de muștar, pe care luându-l un om, îl sămână în țarina sa;
32 Este mai mic decât toate semințele, dar când a crescut este mai mare decât legumele și se face pom, încât vin paserile cerului și stau în ramurile lui.
33 O altă pildă le vorbi: împărăția cerurilor este asemenea unui aluat, pe care luându-l o femeie l-a ascuns în trei măsuri de făină până ce s'a dospit tot.
34 Toate acestea le vorbì Iisus în pilde gloatelor, și fără pildă nu le vorbià nimic.
35 Ca să se împlinească ce s'a zis prin profetul care zice: „deschide-voiu gura mea în pilde, spunevoiu tare cele ascunse dela întemeierea lumii.“
36 Atuncia lăsând gloatele se duse în casa sa; și se apropiară de dânsul ucenicii lui zicând: deslușește-ne nouă pilda cu neghina țarinei.
37 Iar el răspunzând zise: cel care samănă sămânța cea bună este Fiul omului,
38 Iar țarina este lumea; sămânța cea bună, aceștia sunt fiii împărăției, iar neghina sunt fiii celui rău,
39 Vrăjmașul care a sămânat-o este diavolul; iar secerișul este sfârșitul lumii, și secerătorii sunt îngerii.
40 Deci după cum se alege neghina și se arde în foc, astfel va fi la sfârșitul lumii.
41 Va trimite Fiul omului pe îngerii săi și vor culege din împărăția lui toate smintelele și pe cei care fac fărădelegea.
42 Și-i vor aruncà pe ei în flacăra focului; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
43 Atuncia drepții vor strălucì ca soarele în împărăția Tatălui lor. Cine are urechi, să auză.
44 Împărăția cerurilor este asemenea unei comori ascunse în țarină, pe care găsindu-o un om a ascuns-o, și de bucurie pentru ea se duce și vinde toate câte le are și cumpără țarina aceea.
45 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui om negustor, căutând mărgăritare bune.
46 Și găsind un mărgăritar de mult preț, ducându-se vândù tot ce aveà și-l cumpără.
47 Împărăția cerurilor este iarăși asemenea unui năvod aruncat în mare și care prinde de tot felul;
48 Pe care când s'a umplut trăgându-l năvodarii pe țărm și așezându-se au ales în vase ce erà bun, iar ce erà rău au aruncat afară.
49 Astfel va fi la sfârșitul lumii; vor ieșì îngerii și vor despărțì pe cei răi din mijlocul drepților.
50 Și îi vor aruncà pe dânșii în flacăra focului; acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților.
51 Ați înțeles toate acestea? Ei îi răspund: așa Doamne.
52 Iar el le zise: deaceea orice cărturar care a fost făcut ucenic al împărăției cerurilor este asemenea unui om, stăpân al casii, care scoate din comoara sa cele noi și cele vechi.
53 Și a fost când sfârșì Iisus pildele acestea, se duse de acolo.
54 Și venind în patria sa îi învăță pe dânșii în sinagoga lor, încât ei stăteau uimiți și ziceau: de unde are acesta înțelepciunea aceasta și puterile.
55 Oare nu este el fiul teslarului? Nu se numește oare muma lui Maria și frații lui Iacob și Iosif și Simon și Iuda?
56 Și surorile lui nu sunt oare toate la noi? Deci de unde are dânsul toate acestea?
57 Și se sminteau întru el. Iar Iisus le zise: nu este un profet desprețuit, decât în patria sa și casa sa.
58 Și nu făcù aci multe minuni pentru necredința lor.