Eterniseed

Matei 19

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și a fost când sfârși Iisus cuvintele acestea, trecù din Galilea și venì în părțile Iudeii pe dincolo de Iordan.

2 Și-i urmară gloate multe, și le tămăduì acolo.

3 Și veniră la dânsul fariseii ispitindu-l și zicând: dacă se cade omului să își lase femeia pentru orice cuvânt?

4 Iar el răspunzând zise: n'ați citit că cel care i-a făcut dela început, „bărbat și femeie i-a făcut?“

5 Și zise: „de-acea va lăsà omul pe tatăl său și pe muma sa și se va lipì de femeia sa și vor fi cei doi un trup,“

6 Încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci aceea ce Dumnezeu împreună omul să nu despartă.

7 Ei îi zic: pentru ce dar Moise rândui a dà carte de despărțire și a o lăsà?

8 Zice lor: fiindcă Moise în vederea învârtoșerii inimii voastre vă dete voie să lăsați pe femeile voastre; dar dela început n'a fost așa.

9 Și eu zic vouă că oricine va fi lăsat pe femeia sa nu pentru desfrânare și se va fi însurat cu alta, săvârșește adulter; și cine s'a însurat cu cea lăsată săvârșește adulter.

10 Zic lui ucenicii: dacă astfel este starea omului cu femeia, nu este de folos a se însurà.

11 Iar el zise lor: nu toți pricep cuvântul acesta, ci aceia căror le este dat.

12 Căci sunt fameni care așa au fost născuți din pântecele mumei lor; și sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni; și sunt fameni care s'au făcut pe sine însuși fameni pentru împărăția cerurilor; cine poate pricepe să priceapă.

13 Atuncia i-se aduseră copii, ca să-și pună mânile preste dânșii și să se roage; iar ucenicii i-a înfruntat.

14 Dar Iisus le zise: lăsați copiii și nu-i opriți a venì la mine; căci împărăția cerurilor este a unora ca aceștia.

15 Și punând mânile preste dânșii se duse de acolo.

16 Și iată unul venind la dânsul zise: „Învățătorule bune, ce lucru bun să fac, ca să am viață vecinică?

17 Iar el îi zise: ce mă întrebi despre lucru bun? Unul este cel bun, Dumnezeu; dar dacă voești să intri în viață, păzește poruncile.

18 Care? zise el; iar Iisus zise: „nu omorî, nu săvârși adulter, nu furà, nu mărturisi mincinos,

19 Cinstește pe tatăl tău și pe muma ta, și iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.“

20 Zice lui tânărul: toate acestea le-am păzit _din tinărețea mea_; ce-mi lipsește încă?

21 Zis-a Iisus lui: dacă voești a fi desăvârșit, mergi vinde averea ta și dă săracilor, și vei aveà comoară în cer, și vino urmează-mi.

22 Iar tânărul auzind _cuvântul_ plecă întristat, căci aveà avuții multe.

23 Și Iisus zise ucenicilor săi: adevăr zic vouă că cu greu va întrà un avut în împărăția cerurilor.

24 Și iar zic vouă că mai lesne este _pentru_ o cămilă să treacă printr'o ureche de ac decât _pentru_ un avut să între în împărăția cerurilor.

25 Și auzind ucenicii se înfiorară tare zicând: cine dar poate fi mântuit?

26 Iar Iisus uitându-se _la dânșii_ le zise: la oameni aceasta este cu neputință, dar la Dumnezeu tot este cu putință.

27 Atuncia începând Petru îi zise: iată noi lăsarăm tot și-ți urmarăm ție; deci ce vom aveà noi?

28 Iar Iisus le zise: adevăr zic vouă că voi care mi-ați urmat mie, la nașterea din nou, când Fiul omului va fi șezut pe tronul măriri sale, veți ședeà și voi pe două-sprezece tronuri judecând pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel,

29 Și oricine care a lăsat frați sau surori sau tată sau mumă sau femeie sau copiiĭ sau țarine sau case pentru numele meu, va primì îmmulțit și va moștenì viață vecinică.

30 Mulți dar fiind întâiu vor fi în urmă și fiind în urmă vor fi întâiu.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.