Eterniseed

Matei 26

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Și a fost când sfârși Iisus toate cuvintele acestea, zise ucenicilor săi:

2 Știți că peste două zile va fi Paștile, și Fiul omului va fi dat spre a fi răstignit.

3 Atuncia mai marii preoților și bătrânii poporului se adunară în curtea arhiereului care se numește Caiafa,

4 Și se sfătuiră împreună ca prin amăgire să pună mâna pe Iisus și să-l omoare.

5 Dar ziceau: nu în sărbătoare, ca să nu se facă turburare în popor.

6 Și fiind Iisus în Betania în casa lui Simon leprosul,

7 Veni la dânsul o femeie având un alabastru cu mir foarte prețios și turnă pe capul lui când ședea la masă.

8 Iar ucenicii văzând se mâhniră adânc zicând: pentru ce pierderea aceasta?

9 Căci se puteà vinde acest mir drept mult, și să se deà săracilor.

10 Dar Iisus cunoscând le zise: pentru ce faceți supărare femeii? Căci a făcut un lucru bun pentru mine;

11 Fiindcă pe săraci îi aveți în totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna.

12 Pentru că ea turnând mirul acesta pe corpul meu, spre îmmormântarea mea a făcut.

13 Adevăr zic vouă, oriunde va fi predicată evanghelia aceasta în toată lumea, se va spune și ce a făcut aceasta spre amintirea ei.

14 Atuncia unul dintre cei doisprezece care se cheamă Iuda Iscariotu, ducându-se la mai marii preoților zise:

15 Ce voiți să-mi dați, și eu îl voiu dà în mânile voastre? Iar ei îi cumpăniră treizeci de arginți.

16 Și de atuncia căutà timp nimerit ca să-l deà în mânile lor.

17 Iar în cea dintâiu zi a azimilor veniră ucenicii la Iisus zicând: unde voești să-ți gătim ca să mănânci Paștile?

18 Și el zise, mergeți în oraș la cineva, și-i spune-ți: Învățătorul zice: timpul meu aproape este, la tine fac Paștile cu ucenicii mei.

19 Și ucenicii făcură după cum le poruncì Iisus și gătiră Paștile.

20 Iar făcându-se seară, se puse la masă cu cei doisprezece ucenici.

21 Și mâncând el zise: adevăr zic vouă, că unul dintre voi mă va dà prins.

22 Și întristându-se ei foarte, începură să-i zică fiecare: doar nu cumva sunt eu, Doamne?

23 Iar el răspunzând zise: cel care a atins cu mine mâna în vas, acesta mă va dà prins.

24 Într'adevăr Fiul omului se duse după cum este scris despre dânsul, dar vai de omul acela prin care Fiul omului este dat prins; bine ar fi lui dacă nu s'ar fi născut omul acela.

25 Și răspunzând Iuda care l-a dat prins zise: doar nu cumva sunt eu, Rabi? Zise lui: tu ai zis.

26 Iar mâncând ei, Iisus luând pâne și binecuvântând frânse, și dând ucenicilor zise: luați, mâncați; acesta este trupul meu.

27 Și luând un pahar și mulțumind le dete zicând beți din acesta toți;

28 Căci acesta este sângele meu al legii, el se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor.

29 Și zic vouă, deacum nu voiu mai beà din acest rod al viței până în ziua aceea când îl voiu beà cu voi nou în împărăția Tatălui meu.

30 Și după ce cântară lăudări, ieșiră la muntele maslinilor.

31 Atuncia le zice Iisus: voi toți veți aveà sminteală în mine în noaptea aceasta, căci scris este: „bate-voiu păstorul și se vor împrăștia oile turmei.“

32 Dar după învierea mea, voiu merge înainte de voi în Galilea.

33 Şi răspunzând Petru îi zise: dacă toţi vor aveà sminteală în tine, eu nici odată nu voiu aveà sminteală.

34 Zise Iisus lui: adevăr zic ţie că în noaptea aceasta, mai nainte de-a fi cântat cocoşul, mă vei tăgădui de trei ori.

35 Zise Petru lui: chiar dacă ar trebui ca să mor împreună cu tine, eu nu te voiu tăgădui. Asemenea ziseră şi toţi ucenicii.

36 Atuncia venì Iisus cu dânşii la un loc, numit Ghetsemane, şi zice ucenicilor săi: staţi aci până ce, ducându-mă colo, mă voiu rugà.

37 Şi luând cu sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedeu începù a se întristà şi a se turburà adânc.

38 Atuncia le zice: întristat foarte este sufletul meu până la moarte; rămâneţi aci şi vegheaţi cu mine.

39 Şi mergând puţin mai nainte căzù pe faţa sa rugându-se şi zicând: Tată, dacă este cu putinţă, treacă dela mine paharul acesta; dar nu cum voesc eu, ci cum voeşti tu.

40 Şi vine la ucenici şi-i află durmind, şi zice lui Petru: aşà nu avurăţi tărie să vegheaţi un ceas cu mine?

41 Vegheaţi şi vă rugaţi ca să nu intraţi în ispită. Într'adevăr duhul este nepregetător, dar trupul neputincios.

42 Iarăşi ducându-se de a doua oară se rugă zicând: Tată, dacă nu este cu putinţă să treacă acest _pahar_, ca să nu-l beau, facă-se voia ta.

43 Şi venind, iarăşi îi află durmind; căci ochii lor erau îngreuiaţi.

44 Şi lăsându-i, iarăşi ducându-se se rugă a treia oară zicând acelaşi cuvânt.

45 Atuncia vine la ucenici şi le zise: durmiţi de acum şi odihniţi-vă. Iată s'a apropiat ceasul şi Fiul omului este dat în mâni de păcătoşi.

46 Sculaţi-vă să mergem; iată s'a apropiat cel care mă va dà prins.

47 Şi vorbind el încă, iată venì dela mai marii preoţilor şi bătrânii poporului Iuda, unul din cei doisprezece, şi cu dânsul gloată multă cu spade şi lănci.

48 Iar cel care aveà să-l deà prins le dete semn zicând: pe care îl voiu fi sărutat, el este, puneţi mâna pe el.

49 Şi îndată apropiindu-se de Iisus, zise: bucură-te, Rabi, şi îl sărută.

50 Iar Iisus îi zise: prietine, fă lucrul pentru ce ai venit. Atuncia apropiindu-se ei puseră mânile pe Iisus şi îl apucară.

51 Şi iată unul din cei care erau cu Iisus întinzând mâna trase spada sa, şi lovind pe sluga arhiereului i-a tăiat urechea.

52 Atuncia Iisus îi zice: întoarce spada ta la locul ei, căci toţi care iau spadă, de spadă vor pieri.

53 Sau ţi-se pare că nu pot rugà pe Tatăl meu, şi-mi va pune în rând chiar acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?

54 Dar cum vor fi împlinite scripturile că aşà trebue să fie?

55 În acel ceas zise Iisus gloatelor: ca la un făcător de rele aţi ieşit cu spade şi lănci să mă prindeţi? În fiecare zi stam în templu învăţând, şi nu m'aţi apucat.

56 Dar toate acestea s'au făcut ca să fie împlinite scripturile profeţilor. Atuncia toţi ucenicii lăsându-l fugiră.

57 Şi cei care prinsese pe Iisus îl duseră la Caiafa arhiereul, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii.

58 Iar Petru îl urmà de departe până la curtea arhiereului, şi intrând înlăuntru stà cu slujitorii să vază sfârşitul.

59 Iar mai marii preoţilor şi bătrânii, adecă tot sinedriul, căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-l omoare,

60 Şi nu găsiră, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. În urmă venind doi _martori mincinoşi_ ziseră:

61 Acesta a zis: pot dărâmà templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l clădesc.

62 Şi sculându-se arhiereul îi zise: nimic nu răspunzi? Ce zic aceștia împotriva ta? Iar Iisus tăceà.

63 Și arhiereul îi zise: te jur pe Dumnezeul cel viu ca să ne spui dacă tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.

64 Zice Iisus lui: tu ai zis; afară de aceasta zic vouă, de acum veți vedeà pe Fiul omului stând de-a dreapta puterii și venind pe nourii cerului.

65 Atuncia arhiereul sfâșiă vestmintele sale zicând că a rostit defăimare; ce mai avem trebuință de martori? Iată acum ați auzit defăimarea lui. Ce vi se pare vouă?

66 Iar ei răspunzând ziseră: este vinovat de moarte.

67 Atuncia scuipară în fața lui și-i deteră palme, iar alții îl bătură cu nuele

68 Zicând: profețește nouă, Hristoase, cine este care te-a lovit?

69 Iar Petru stà afară în curte și veni la dânsul o slujnică zicând: și tu erai cu Iisus Galileul.

70 Dar el tăgădui înaintea tutulor zicând: nu știu ce zici.

71 Și ieșind el la poartă îl văzu alta, și zice celor de acolo: și acesta erà cu Iisus Nazareul.

72 Și iarăși tăgădui cu jurământ că nu știu pe omul acesta.

73 Iar preste puțin apropiindu-se cei care stăteau ziseră lui Petru: cu adevărat și tu ești dintre ei; căci și vorbirea ta te dă pe față.

74 Atuncia începù a se dà anatema și a se jurà că nu știu pe omul acesta. Și îndată cântă cocoșul.

75 Și Petru își aduse aminte de cuvântul lui Iisus care zisese că mai nainte de-a fi cântat cocoșul de trei ori mă vei tăgădui, și ieșind afară plânse cu amar.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.