Eterniseed

Matei 27

Nitzulescu (1911) · Română · Gratuit, domeniu public

1 Iar făcându-se dimineață toți mai marii preoților și bătrânii popoporului se sfătuiră împotriva lui Iisus, ca să-l omoare.

2 Și după ce îl legară, îl duseră și îl deteră în mânile lui Ponțiu Pilat procuratorul.

3 Atuncia Iuda, care îl dase prins, văzând că fù osândit, căindu-se aduse înapoi cei treizeci de arginți la mai marii preoților și bătrâni,

4 Zicând: am greșit dând prins sânge nevinovat. Iar ei ziseră: ce ne privește pe noi? Tu vei vedeà.

5 Și aruncând arginții la templu se depărtă, și mergând se spânzură.

6 Iar mai marii preoților luând arginții ziseră: nu se cuvine ai pune în cutia pentru daruri făgăduite, deoarece sunt preț de sânge.

7 Și sfătuindu-se cumpărară cu ei câmpul olarului spre îmmormântarea străinilor.

8 Deaceea fù numit câmpul acela până în ziua de azi Câmpul sângelui.

9 Atuncia se împlini ceea ce fusese rostit prin Ieremia profetul care zice: „și luară cei treizeci de arginți, prețul pentru cel prețuit pe care dânșii îl prețuiră dela fiii lui Israel,

10 Și-i deteră pentru câmpul olarului, după cum mi-a rânduit mie Domnul.“

11 Iar Iisus stà înaintea procuratorului; și-l întrebă procuratorul zicând: tu ești împăratul Iudeilor?

12 Iar Iisus zise: tu zici. Și când se vorbià împotriva lui de către mai marii preoților și bătrâni nimic nu răspundeà.

13 Atuncia Pilat îi zice: nu auzi câte mărturisesc ei împotriva ta?

14 Și nu răspunse lui nici un singur cuvânt, încât procuratorul se mirà foarte.

15 Iar la sărbătoare procuratorul aveà obiceiu să deà pentru gloată drumul la un închis, pe care-l voiau.

16 Și aveau atuncia pe un închis vestit, care se numià Barabba.

17 Deci adunați fiind ei împreună Pilat le zise, la care voiți să-i dau drumul pentru voi? Lui Barabba sau lui Iisus care se zice Hristos?

18 Căci știà că din ură îl dase în mânile lui.

19 Și stând el pe scaunul de judecător trimise la dânsul femeia sa zicând: nimic să nu aibi tu cu acel drept, căci multe am suferit azi în vis pentru dânsul.

20 'Iar mai marii preoților și bătrânii îndemnară gloatele ca să ceară pe Barabba, iar pe Iisus să-l piarză.

21 Dar procuratorul răspunzând le zise: la care din cei doi voiți să-i dau drumul pentru voi? Și ei ziseră: lui Barabba.

22 Zice lor Pilat: dar ce voiu face cu Iisus care se zice Hristos? Să fie răstignit, zic ei toți.

23 Și el zise: dar ce rău a făcut? Iar ei mai tare strigau zicând: să fie răstignit.

24 Și văzând Pilat că nimic nu folosește, ci mai mare turburare se face, luând apă își spălă mânile înaintea gloatei zicând: nevinovat sunt de sângele acestui drept, voi veți vedeà.

25 Și răspunzând tot poporul zise: sângele lui asupra noastră și asupra copiilor noștri.

26 Atuncia dete pentru ei drumul lui Barabba; iar pe Iisus biciuindu-l îl dete ca să fie răstignit.

27 Atuncia ostașii procuratorului luând cu ei pe Iisus în pretoriu adunară lângă dânsul toată cohorta.

28 Și îmbrăcându-l îi puseră o manta roșie

29 Și împletind cunună de spini puseră pe capul lui și trestie în dreapta lui; și îngenunchiand înaintea lui îl luară în râs zicând: bucură-te împăratul Iudeilor,

30 Și scuipând pe el luară trestia și îl băteau preste cap.

31 Și după ce au râs de el, desbrăcându-l de manta îl îmbrăcară cu hainele lui, și îl duseră ca să-l răstignească.

32 Și ieșind afară găsiră pe un om din Cirene, cu numele Simon; pe acesta îl siliră ca să-i ducă crucea.

33 Și venind la locul numit Golgota, ce se zice locul căpățânei,

34 Îi deteră să beà vin amestecat cu fiere; și gustând nu voi să beà.

35 Iar după ce l-au răstignit împărțiră între dânșii hainele lui aruncând sorți, _ca să se împlinească ce s'a rostit de profetul: împărțit-au hainele mele loruși, și pentru cămașa mea aruncară_ sorți.

36 Și stând îl păziau acolo.

37 Și puseră de-asupra capului său vina sa scrisă: ACESTA ESTE IISUS ÎMPĂRATUL IUDEILOR.

38 Atuncia sunt răstigniți împreună cu dânsul doi tâlhari, unul de-a dreapta și altul de-a stânga.

39 Iar trecătorii îl înjosiau prin vorbe, clătinând capetele lor și zicând:

40 Cel care dărâmi templul și în trei zile îl clădești, mântuește-te pe tine însuți; dacă ești Fiu al lui Dumnezeu, dă-te jos depe cruce.

41 Asemenea și mai marii preoților luându-l în râs cu cărturarii și bătrânii ziceau:

42 Pe alții a mântuit, pe sine nu se poate mântuì. _Dacă_ este împăratul lui Israel, să se deà acum jos depe cruce și vom crede într'însul;

43 S'a încrezut în Dumnezeu, să-l scape acum dacă îl voește; căci a zis că sunt Fiu al lui Dumnezeu.

44 Același lucru îi imputau și tâlharii care fură răstigniți împreună cu el.

45 Și dela al șaselea ceas se făcù întunerec preste tot pământul până la al nouălea ceas.

46 Iar pe la al nouălea ceas strigă Iisus cu glas mare zicând: „Eli, Eli, lama sabachtani? adecă, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m'ai părăsit?“

47 Și unii dintre cei care stau acolo auzind ziceau că pe Ilie îl cheamă acesta.

48 Și îndată alergând unul dintre ei și luând un burete îl umplù de oțet, și punându-l într'o trestie îi dete să beà.

49 Iar ceilalți ziceau: lasă, să vedem dacă vine Ilie să-l mântuiască.

50 Și Iisus strigând iarăși cu glas mare își dete duhul.

51 Și iată catapeteasma templului se sfâșiă în două de sus până jos, și pământul se cutremură, și pietrile se despicară,

52 Și mormintele se deschiseră, și multe corpuri ale sfinților adormiți se sculară.

53 Și ieșind din morminte după învierea lui întrară în sfânta cetate și se arătară multora.

54 Iar sutașul și cei care împreună cu dânsul păziau pe Iisus, văzând cutremurul și cele ce se făcuseră, se temură foarte zicând: cu adevărat Fiu al lui Dumnezeu erà acesta.

55 Și erau acolo femei multe privind de departe, care urmaseră din Galilea lui Iisus slujindu-l;

56 Între care erà Maria Magdalena, și Maria muma lui Iacob și Iosif, și muma fiilor lui Zebedeu.

57 Iar făcându-se seară venì un om avut din Arimatea, cu numele Iosif, care fù și el ucenic al lui Iisus;

58 Acesta ducându-se la Pilat cerù corpul lui Iisus. Atuncia Pilat poruncì să fie dat.

59 Și Iosif luând corpul îl înfășură în pânză curată,

60 Și-l puse în mormântul său nou, pe care îl săpase în piatră, și prăvălind o piatră mare la ușa mormântului se duse.

61 Iar acolo erà Maria Magdalena și cealaltă Marie, stând în fața mormântului.

62 Și a doua zi, care este după ziua de pregătire, se adunară împreună mai marii preoților și fariseii la Pilat, zicând:

63 Domnule, ne-am adus aminte că acel amăgitor fiind încă viu a zis: după trei zile mă scol.

64 De-aceea poruncește ca mormântul să fie păzit bine până a treia zi, ca nu cumva venind ucenicii să-l fure și să zică poporului: s'a sculat dintre morți, și va fi rătăcirea din urmă mai rea decât cea dântâiu.

65 Zise lor Pilat: aveți custodie, plecați, păziți bine cum știți.

66 Iar ei plecând păziră bine mormântul cu custodie, după ce au pecetluit piatra.

Citește Nitzulescu (1911) cu narațiune, note și lecții în aplicația Eterniseed.