1 Și intrând în vas, trecu dincoace și veni în orașul său.
2 Și iată îi aduseră pe un slăbănog zăcând pe pat, Și văzând Iisus credința lor zise slăbănogului: îndrăznește, fiule, iertate-ți sunt păcatele.
3 Și iată unii dintre cărturari ziseră întru sine: acesta defaimă.
4 Dar Iisus știind cugetele lor zise: pentru ce cugetați rele în inimile voastre?
5 Căci ce este mai lesne, a zice: iertate îți sunt păcatele, sau a zice: scoală-te și umblă?
6 Dar ca să știți că putere are Fiul omului pe pământ a iertà păcatele, atuncia zise slăbănogului: sculându-te ridică patul tău si mergi la casa ta.
7 Şi sculându-se se duse la casa lui.
8 Iar gloatele văzând se temură şi măriră pe Dumnezeu, care dă oamenilor putere ca aceasta.
9 Şi trecând de acolo Iisus, văzù pe un om şezând la vamă, Mateiu numele lui, şi îi zise: urmează-mi. Şi sculându-se îi urmă:
10 Şi fù când şedeà el la masă în casă, iată mulţi vameşi şi păcătoşi venind, şezură la masă împreună cu Iisus şi cu ucenicii lui.
11 Şi fariseii văzând, ziceau ucenicilor lui: pentru ce învăţătorul vostru mănâncă cu vameşii şi păcătoşii?
12 Iar el auzind zise: n'au trebuinţă de doctor cei tari, ci care sufer.
13 Ducându-vă dar, învăţaţi ce este: „milă voesc, iar nu jertfă.“ Căci n'am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoşi.
14 Atuncia vin la dânsul ucenicii lui Ioan zicând: pentru ce noi şi fariseii postim, iar ucenicii tăi nu postesc?
15 Şi le zise Iisus: nu cumva pot prietinii mirelui să se întristeze pe cât timp este mirele cu ei? Vor veni zile, când mirele va fi luat dela dânşii, şi atuncia vor posti.
16 Nimeni nu pune bucată de petec nou la vestmânt vechiu, căci aceea ce este pus ca umplutura lui rupe din vestmânt, şi o ruptură mai rea se face,
17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; iar dacă pun se sparg burdufurile, şi vinul se varsă şi burdufurile se nimicesc; ci pun vin nou în burdufuri nouă, şi amândouă se păstrează împreună.
18 Acestea vorbind el lor, iată un mai mare venind la dânsul i-se închinà, zicând: fiica mea murì acum; dar, venind, pune mâna ta preste dânsa, şi va fi vie.
19 Şi sculându-se Iisus îi urmă şi-i urmară şi ucenicii lui.
20 Şi iată, o femeie cu scurgere de sânge, de doisprezece ani, apropiindu-se dinapoi atinse ciucurele vestmântului său;
21 Căci ziceà în sine: numai de voiu atinge vestmântul lui, voiu fi scăpată.
22 Iar Iisus întorcându-se şi văzându-o zise: îndrăzneşte fiică; credinţa ta te-a scăpat. Şi fù tămăduită femeia din ceasul acela.
23 Şi venind Iisus la casa mai marelui şi văzând pe cântătorii din fluer şi gloata făcând sgomot, zise:
24 Depărtaţi-vă, căci n'a murit fata, ci doarme. Iar ei râdeau de dânsul.
25 Şi când gloata fù dată afară, intrând apucă mâna ei, şi se sculă fata.
26 Şi se duse vestea aceasta, preste tot pământul acela.
27 Şi trecând Iisus de acolo, îi urmară doi orbi strigând şi zicând: milueşte-ne, Fiul lui David.
28 Iar el intrând în casă, se apropiară orbii de dânsul, şi Iisus le zise: credeţi că pot face aceasta? Dânşii îi zic: aşà, Doamne.
29 Atuncia atinse ochii lor, zicând: după credinţa voastră fie vouă.
30 Şi se deschiseră ochii lor. Şi îi certă Iisus zicând: „vedeţi, nimeni să nu ştie.
31 Iar ei ieşind răspândiră vestea despre dânsul, în tot pământul acela.
32 Şi plecând ei afară, iată îi aduseră un om mut, având demon.
33 Şi demonul fiind scos afară, mutul vorbì. Şi se mirară gloatele zicând: niciodată nu s'a arătat aşà în Israel.
34 Iar fariseii ziceau: prin mai marele demonilor scoate afară pe demoni.
35 Şi străbăteà Iisus toate oraşele şi satele, învăţând în sinagogile lor şi predicând evanghelia împărăţiei şi vindecând orice boală şi orice slăbiciune.
36 Iar văzând gloatele, i-se făcù milă de dânsele, că erau leşinate şi părăsite, ca oi, neavând păstor.
37 Atuncia zice ucenicilor săi: secerişul este mult, iar lucrători puţini;
38 Rugaţi-vă deci de domnul secerişului, ca să scoată lucrători la secerişul său.