1 Cuvintele lui Neemia, fiul lui Acalia. În luna Chisleu, în anul al douăzecilea al domniei lui Artaxerxe, când eram în Șușan, cetatea palatului,
2 Veni Hanani, unul dintre frații mei, el și niște bărbați din Iuda, și i-am întrebat despre Iudeii cei scăpați, cari rămăseseră din captivitate, și despre Ierusalim.
3 Și ei imi ziseră: Rămășița ce a mai rămas din captivitate acolo în provincie, este în supărare mare și in ocară; și zidul Ierusalimului este ruinat și porțile lui s'au ars cu foc.
4 Și cum am auzit cuvintele acestea, am șezut și am plâns, și m'am bocit câteva zile, am postit, și m'am rugat înaintea Dumnezeului cerului;
5 Și am zis: Rogu-te, Doamne, Dumnezeul cerului! Dumnezeul cel mare și înfricoșat, care păzește legământul și mila către cei ce-l iubesc și păzesc poruncile lui.
6 Rogu-te, fie urechia ta ascultătoare și ochii tăi deșchiși, ca să audă rugăciunea servului tău, ce eu mă rog înaintea ta ziua și noaptea pentru fiii lui Israel, servii tăi, și mărturisesc păcatele fiilor lui Israel, ce noi ți-am păcătuit; eu și casa părintelui meu am păcătuit;
7 Foarte ți-am nelegiuit, și n'am păzit poruncile, legile și judecățile, ce ai poruncit servului tău Moisi.
8 Amintește-ți, rogu-te, de cuvântul, ce l-ai poruncit servului tău Moisi, zicând: De veți nelegiui, eu vă voiu împrăștia printre popoare.
9 Dar de vă veți reîntoarce la mine și veți păzi poruncile mele, și le veți face, chiar de ar fi aruncați unii dintre voi până la marginea cerului, încă și de acolo îi voiu adunà, și-i voiu aduce în locul, ce l-am ales, ca să fac să locuească numele meu acolo.
10 Și aceștia sunt servii tăi și poporul tău, pre care l-ai răscumpărat cu puterea ta cea mare și cu mâna ta cea tare.
11 Rogu-te, Doamne, fie urechia ta ascultătoare, la rugăciunea servului tău și la rugăciunea servilor tăi, cărora le place a se teme de numele tău; și fă, rogu-te, să prospere servul tău în ziua aceasta, și fă să afle har înaintea bărbatului acestuia. Căci eram paharnicul regelui.