1 Și cum auziră Sanballat, Tobia și Gheșem, Arabul, și ceilalți neamici ai noștri, că eu zidisem zidul, și că nu mai rămăsese spărtură la dânsul ( deși până la acel timp ușile încă nu le pusesem la poartă),
2 Sanballat și Gheșem trimeseră la mine, zicând: Veniți, să ne întâlnim împreună în unul din satele din Valea Ono; căci cugetau a-mi face rău.
3 Și le-am trimes soli, zicând: Am un lucru mare de făcut, și nu pot să mă pogor; de ce să înceteze lucrul, lăsându-l, și pogorindu-mă la voi.
4 Și ei trimeseră la mine de patru-ori tot în chipul acesta: și eu le-am răspuns tot în chipul acesta.
5 Atuncia trimise Sanballat la mine pre servul său, tot în chipul acesta, a cincea oară, cu o epistolă deschisă în mâna sa;
6 În care erà scris: S'a auzit între popoare, și Gașmu o zice, că tu și Iudeii cugetați să vă răsculați; după aceste vorbe, de aceea zidești zidul, ca să ajungi regele lor.
7 Și ai pus încă și profeți, ca să te prochieme în Ierusalim, zicând: Este rege în Iuda: și acum se va da în știre regelui după lucrurile acestea; și acum vino, și să ne sfătuim împreună.
8 Atunci am trimes la el, zicând: Ceeace zici nu este; ci dela tine o născocești.
9 Căci toți aceștia voiau a ne înspăimântà, zicând: Mânele lor vor slăbi dela lucru, și nu se va sfârși. Și acum, Dumnezeule, întărește-mi mânele!
10 Și am întrat în casa lui Șemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care se închisese pre sine; și el zise: Să ne întâlnim împreună, în casa lui Dumnezeu, în lăuntrul templului, și să închidem ușile templului; căci ei vin să te ucidă; chiar noaptea vin să te ucidă.
11 Dar eu am răspuns: Un om ca mine fugi-va oare? Și cine, ca mine, ar întră în templu, ca să-și cruțe viața sa? Nu voiu întră!
12 Și iacă, am cunoscut, că Dumnezeu nu-l trimesese, ca să cuvinteze profeția aceasta în contra mea; ci Tobia și Sanballat îl tocmiseră.
13 De aceea erà tocmit de ei, ca să mă inspăimânte, să fac așa, și să păcătuese, și să-mi fac la ei nume rău, și să mă ocărească.
14 Dumnezel meu! amintește-ți de Tobia și Sanballat după faptele lor, și de profeteasa Noadia, și de ceilalți profeți, cari voiau să mă înspăimânte.
15 Așa se sfârși zidul în a douăzeci și cincea zi a lunei Elul, în cinczeci și două de zile.
16 Și când auziră toți neamicii noștri, atuncia se temură toate popoarele din jurul nostru, și căzură foarte în ochii lor; căci cunoscură, că dela Dumnezeul nostru se făcù lucrul acesta.
17 Și în zilele acelea mulți din mai marii lui Iuda trimeteau epistole, ce se duceau lui Tobia, și epistole dela Tobia sosiau la ei.
18 Căci erau în Iuda mulți legați cu dânsul prin jurământ, că erà ginere al lui Șecania, fiul lui Arah; și Iohanan, fiul său, luase de femeie fata lui Meșullam, fiul lui Berechia.
19 Și încă istorisiau înaintea mea și binefacerile lui, și-i spuneau cuvintele mele. Și Tobia trimetea epistole, ca să mă înspăimânte. Măsurile luate pentru siguranța cetății.